„Un singur popor e cu-același mormânt / La Putna lui Ștefan cel Mare!"

Mitingul pașnic al tinerilor din Piața Victoriei, prin care cereau unirea Republicii Moldova (Basarabia) cu România, a fost stopat, brutal, de jandarmi. Liderul „Acțiunii 2012", George Simion, și alți patru tineri au fost brutalizați, reținuți și amendați cu 3.000 de lei, tocmai de cei care, prin rostul și menirea lor, ar fi trebuit să-i protejeze și să le sprijine, ca români, demersul.

Ca român, ca scriitor, ca ziarist, ca opozant al violenței, ca adept al unirii românilor de dincolo și de dincoace de apa Prutului despărțitor, apropiat al marilor personalități de la Chișinău, poeți, oameni de cultură basarabeni: Grigore Vieru, Leonida Lari (chemați prea repede, din păcate, la Domnul), Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Arcadie Suceveanu, Ion Ungureanu, ca autor al cărții „Furată, trădată mereu"…" despre Basarabia, după vreo zece deplasări, pentru documentare, dincolo de Prut, am dreptul să mă întreb, ca român, înainte de toate: oare de ce s-au comportat astfel jandarmii Guvernului Cioloș? Doar pentru că unioniștii ar fi rupt dispozitivul? Nu cumva pe cineva irită ideea unirii așteptate?

Multe ar mai fi de întrebat. Ce făceau ei, tinerii participanți la mitingul pentru unificare, împotriva acestei țări - România? Ce făceau ei rău împotriva Guvernului Cioloș și a președintelui Iohannis? Oare cei puși să-i ia de gât pe adepții unirii românilor (chiar având și ei o mică vină) într-un singur stat, cum ar fi firesc, nu în două, cum suntem acum, îi iubesc, pe Iohannis și pe Cioloș, mai mult decât o națiune română unită? Oare Cioloș nu poate suporta (și simpatiza!) unirea românilor de dincolo și de dincoace de Prut? Nu-i, oare, acesta chiar un act îndreptat împotriva ideii de Românie unită? „Nu-i, cumva, chiar vreun ordin de la Bruxelles?" - (n-am crede!), se întreba cineva. Oare neamțul Iohannis, președintele României, pe cine reprezintă? Și ce politică face? Ce fac liderii partidelor politice? Toți, cu excepția președintelui Partidului România Unită, Bogdan Diaconu, sâmbătă și-au înghițit limba și au tăcut, mâlc, precum peștele în apă, neavând vreo reacție împotriva violenței autorităților polițienești, împotriva acțiunii cu totul disproporționate! S-au trezit abia a doua zi: „după ploaie chepeneag" - cum spune ardeleanul. Oare acel penibil ministru al Internelor nu trebuia ca, imediat, să iasă în fața românilor, să vină cu explicațiile, cu clarificările necesare, iar dacă nu era în stare s-o facă, să-și prezinte demisia, ca incapabil să stăpânească o situație? Ce explicație poate avea această intervenție violentă? Da, suntem de acord că legea trebuie respectată, dar anumite acțiuni în forță, în acest caz, nu au nicio explicație.

Ce rău, așadar, au făcut acei tineri doritori ai unificării românilor? „Noi vrem un proiect de țară. Atât!" - declara liderul lor - George Simion. Oare ce-i rău în asta, în a avea, mai ales acum, un „proiect de țară"? Asta să-i înfurie pe jandarmi și pe mai-marii lor? Liderii unioniști au fost luați pe sus, vârâți în dubă. Și nu era un marș de protest împotriva Guvernului, Președinției, Parlamentului! Mai sunt și alte întrebări. Vor, cumva, guvernanții români, la Chișinău, președinte pe un Igor Dodon, după apropiatele alegeri prezidențiale? Dacă el va învinge va fi rău pentru România! Dacă-i așa, se explică, întru totul, încurajarea violenței petrecute. Oare la unificarea celor două Germanii, au fost brutalizați și amendați nemții, de jandarmii lor? Oare e bine, este lăudabil, că o întreagă Europă vede acum ura unor români față de unioniști, față de dorința de a-i vedea pe români într-o singură țară? Oare de pe unde vine ordinul acesta total lipsit de inteligență? Din interiorul unor scenarii abracadabrante, fabricate pe meleagurile noastre mioritice? Nu cumva din afară? Pe la noi, aici la Porțile Răsăritului, totul este posibil! Nu credem că un Viktor Orban, prieten cu Putin, doarme în astfel de situații! Iar acea declarație a ambasadorului american la Chișinău, cum că Republica Moldova (Basarabia) nu este România, nu mai miră pe nimeni. Prea multe se țes, pe diferite filiere și după unele scenarii, în ultimul timp, împotriva României! Iar ce s-a petrecut, sâmbătă, la București, este o imbecilitate! Este o acțiune antinațională, îndreptată împotriva unui ideal al românilor.

Jenant a fost, sâmbătă, felul cum au procedat Iohannis și Cioloș, prin reprezentanții lor, purtătorii de cuvânt. Dovadă că lor nu le pasă, deloc, de Basarabia furată, la 1812, de Rusia țaristă, la 28 iunie 1940, de Stalin, după 23 august 1944 de puterea bolșevică a Kremlinului. Nu le pasă de Basarabia, „sora noastră cea mezină", de nordul Bucovinei, de Ținutul Herței, de Insula Șerpilor, furate României! Se vede că tocmai asta, acest furt îl încurajează Iohannis și Cioloș. De fapt, nu-i prima oară când Iohannis, ca președinte de țară, procedează astfel! Când a venit la București trenul acela cu frați basarabeni, cerând o primire la Cotroceni, el îi anunța că nu-i poate primi. Asta ce înseamnă? Nu-i o gafă de neiertat? Oare nu te poți întreba dacă cei doi, Iohannis și Cioloș, chiar sunt ei europeni? De ce oare, într-un fel, neamțul repetă acum gafa de anul trecut? Atunci, sosiți, totuși, la Cotroceni, frații noștri basarabeni, de atâta oboseală, stăteau întinși pe jos. Jenant! Iar acum, tinerii unioniști sunt luați pe sus!

Cine-i acest Tudorache, șef al Internelor? De pe unde l-au scos Cioloș și Iohannis? Nu trebuia el imediat să-și prezinte demisia, așa cum se procedează într-un adevărat stat de drept? Oare aceasta să fie „Platforma 100" a lui Dacian Cioloș? O rușine! Ciudat lucru, nici Iohannis nici Cioloș nu au avut niciun mesaj pentru violențele petrecute în stradă, nedând nici cea mai mică atenție protestatarilor unioniști, deoarece, așa afirmau purtătorii lor de cuvânt, nu a existat vreo „cerere scrisă!". Așa că tac! Parcă și-au înghițit limba. Or, în astfel de situații, un guvern întreg ar trebui să-și ceară măcar scuze. Domnul Cioloș spunea, luni-dimineața: „Nu intru în dezbateri electorale! Ei vor discuții cu politicienii!". Oare așa să fie?

Concluzia firească, în astfel de cazuri, este aceea că nu mai ai voie să simți și să acționezi românește în propria ta țară, că te poți trezi cu bastonul în cap, că poți fi luat cu duba, poți fi amendat cu 3.000 de lei, dacă-ți spui păsul și vrei unirea românilor într-o singură țară, așa cum am fost după Unirea din 1918. Tinerii unioniști au rămas, în noaptea de sâmbătă, pe baricade, în Piața Universității, continuându-și, astfel, protestul. Noi, toți cei „născuți cu harta Daciei în palmă", nu acceptăm să ne întoarcem în zona violențelor! Flacăra unirii, pe care unii o vor înfrântă, trebuie întreținută. Iar mai-marilor clipei, care ne-au dezamăgit din nou, le vom aminti versurile Leonidei Lari, scrise atunci când unii gureși spuneau că suntem două popoare, cu două limbi, cu două culturi, cu două credințe strămoșești, cu alt steag, cu alte datini: suntem „Un singur popor e cu-același mormânt / La Putna lui Ștefan cel Mare!".

Lasă un comentariu