„CUGETĂRI FILOCALICE"

Distribuie pe:

„NU CĂUTA CU MINTEA CE ESTE DUMNEZEU ȘI UNDE ESTE. Căci este mai presus de ființă și necuprins de loc, fiind mai presus de toate. Ci privește spre Dumnezeu în frumusețea legilor lui care răspândesc lumină spre luminarea tuturor. De poftești cunoștință adevărată de Dumnezeu, care să te ducă pe drumul fericirii și al mântuirii, filosofează mai întâi să rupi acțiunile pătimașe, rele, ale sufletului și ale trupului. Pe cât te vei curăți mai mult de faptele rele, pe atâta te vei învrednici a cunoaște mai bine pe Dumnezeu și ai șansa mai mare de a vedea strălucirea împărăției lui Dumnezeu".

Sfântul TEOGNOST

„FILOCALIA" vol. IV, pag. 253

***

„CREȘTINE! Păzește curăția trupului și a sufletului ca lumina ochilor, ca să te faci Biserică a lui Dumnezeu și casă a Lui preaiubită. Este cu neputință să te apropii de Dumnezeu, să-L înțelegi pe Dumnezeu dacă trupul și sufletul sunt pline de fapte rele. Pentru a ajunge în jurul lui Dumnezeu păzește smerita cugetare, înfrânarea, rugăciunea, dreapta socoteală și iubirea dușmanilor. Nimenea să nu se înșele că va ajunge în jurul lui Dumnezeu fără o puritate, o sfințenie a sufletului și trupului, nefăcând fapte bune plăcute lui Dumnezeu și oamenilor".

Ibidem, pag. 262

***

„Creștinul care iubește pe mamă ori pe tată mai mult decât pe Dumnezeu, nu este vrednic de o cunoaștere adevărată a lui Dumnezeu. La fel și acei care iubesc mai mult pe fiică sau pe fiu decât pe Dumnezeu. Cu atât mai mult acela care iubește păcatul cu toate faptele rele decât dragostea de Dumnezeu. Fără o dragoste adevărată de Dumnezeu nu ne putem învrednici de lumina Lui. Această dragoste provine dintr-o credință adevărată, tare și sinceră. În felul acesta ne putem răstigni împreună cu Iisus, putem să viețuim în Duhul lui Dumnezeu și să umblăm întru nădejdea moștenirii celei de sus și viitoare".

Ibidem

P.S. Să luăm aminte la cuvintele Mântuitorului nostru Iisus Hristos: „PRIVEGHEAȚI ȘI VĂ RUGAȚI CĂ NU ȘTIȚI NICI ZIUA NICI CEASUL..." și „CERUL ȘI PĂMÂNTUL VOR TRECE, DAR CUVINTELE MELE NU VOR TRECE".

„COMORI FILOCALICE" vol. II

Lasă un comentariu