Minijurnal de călătorie la frații de peste Prut - Personalități atașate culturii basarabene

Marți, 11 octombrie 2016. O zi mohorâtă de toamnă cu ploaie leneșă, mocănească. Mă aflu la Căușeni , în compania ospitalieră a doamnei Lidia Jubea, președintele Despărțământului „Valul lui Traian" al Astrei basarabene, și a domnului Maricel Maroti, expert în proiecte europene, răspunzând amabilei și elegantei invitații a conducerii raionale de-aici. Către orele prânzului onorăm propunerea domnului președinte Ion Ciontoloi - o veche și îndrăgită cunoștință - de a lua și noi parte la o întâlnire cu oaspeți de seamă ce vor sosi de la Chișinău. Acceptăm cu bucurie cinstea și privilegiul ce ni se face nouă celor ce venim cu gânduri bune de la Brașov, din inima României, spre a ajuta oameni apropiați nouă.
Sosesc distinsele personalități dornice și ele să viziteze renumitele monumente istorice și de artă medievală de la Căușeni, în fruntea carora se află Biserica „Adormirea Maicii Domnului" (sec. 15-18), o splendidă și inestimabilă comoară artistică cu influențe certe ale arhitecturii și artei vechi bizantine, de-a dreptul fermecătoare, pe care bolșevicii erei apuse, sperăm pentru totdeauna, au transformat-o barbar și iresponsabil în... grajd și, ulterior, în... depozit de fructe al colhozului, atac nepermis, de-a dreptul bestial, la valoarea și frumusețea sfintelor fresce, ce-au supraviețuit intemperiilor vremii. Acum, după atâta amar de ani, într-o ambianță decentă, serioasă și cordială, ne-am simțit și noi alături de toți aceia care „pun umărul" la restabilirea valorilor în puterea cărora au crezut oamenii locului, celebrând dimensiunile perene ale frumosului, credinței și datinei împământenite aici de secole.
Numerosa și reprezentativa asistență prezentă la această reuniune a celor care iubesc cultura și turismul modern cu binefacerile lor din totdeauna îi întâmpină cu respect pe oaspeți. Excelențele lor, domnul ambasador al Statelor Unite în Republica Moldova, James Petit, doamna Ulrike Knotz, ambasadorul Germaniei la Chișinău, și doamna Monica Babuc, ministrul Culturii din Republica Moldova.
Domnul Ion Ciontoloi, președintele Raionului Căușeni are cuvinte de mulțumire și gratitudine la adresa Ambasadei SUA care a donat în scopul refacerii acestui unicat de artă veche medievală, cu influențe ale iconografei bizantine, o primă tranșă dintr-un ajutor nerambursabil de 150.000 de dolari, urmând ca până la finalizarea lucrărilor suma să se ridice la 1.500.000-2.000.000 de dolari. O faptă lăudabilă care-și sporește dimensiunea și prin aceea că domnul ambasador se exprimă curent în limba română, limba băștinașilor moldoveni. S-a străduit s-o învețe „după carte" în numai vreo șase luni și, zău, îi stă bine, așa, mai aproape de sufletul gazdelor. Intrând în interiorul fascinant al Bisericii Ortodoxe, pe care stăpânirea otomană n-o admitea a fi mai înaltă decât „statura" unui călăreț turc cu stindardul ridicat, am simțit că duhul și înțelepciuna meșterilor zugravi Radul, Stanciu și Voicu ne priveau cu recunoștință și evlavie, iar frescele murale, ce-și așteaptă de-acum costumul îmbietor pentru viitorii turiști, de-a dreptul salvator de la pieire, orchestrau în acea zi ploioasă de toamnă basarabeană o dulce și mult așteptată simfonie a redeșteptării naționale a căușenenilor, trăitori în sfințenie și cinstită muncă, animați de voință și mari sacrificii pentru a fi cât mai curând și irevocabil alături de națiunile civilizate ce rămân, iată, prin concordie și într-ajutorare, apropare de inima și vrerea românilor moldoveni de peste Prut, întinzându-le mâna întru prietenie și viitoare prosperitate, dând astfel frâu liber vorbei cronicarului: „Nasc și la Moldova OAMENI ...".
La întoarcerea în țară, mă găndeam ce punte minunată de legatură există între Brașovul nostru și Căușenii Basarabiei, vizitat fugar de noi într-o ploioasă zi de toamnă. La Brașov ne mândrim cu Biserica „Sf. Nicolae'', cu Biserica Neagră, cu Prima Școală Românească și cu ctitorul limbii române literare, diaconul Coresi. La Căușeni mândria se cheamă Biserica „Adormirea Maicii Domnului" dar și locul de închinare și liniște sufletească Mănăstirea „Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria" din preajma satului Hagimuș și mai ales ne atrage extraordinarul Muzeu al poetului basarabean Alexei Mateevici, de la Zaim, cel care a izvodit Imnul Limbii noastre cea Română răspunzându-i lui Andrei Mureșanu „Preot al deșteptării noastre" creatorul vibrantei poezii „Un Răsunet", adică Imnul nostru „Deșteaptă-te, române!"

Lasă un comentariu