„Ştiinţă şi Religie"

„Când te trezeşti mare, te pomeneşti deodată la picioarele lui Dumnezeu".

Amurgul Gândurilor, Ed. Humanitas, 1966, pag. 55

- „Când ascultăm muzică dăm de marginile lui Dumnezeu şi atunci când alunecăm spre o zonă de note finale, ne aruncăm în braţele lui Dumnezeu".

Lacrimi şi sfinţi, Ed. Humanitas, 1995, pag. 89

- „Există momente în care, oricât de departe ne-am găsi de orice credinţă, nu ni-L imaginăm pe Dumnezeu decât ca interlocutor".

Despre neajunsul de a te fi născut,

Ed. Humanitas, 1955, pag. 218

- „Nu-mi văd decât umbra în Dumnezeu, cu cât mă apropii de El, ea se interpune între noi şi fug de Dumnezeu din propria mea frică".

Lacrimi şi sfinţi, Ed. Humanitas, 1955, pag. 89

- „ORICE OCARĂ LA ADRESA LUI DUMNEZEU SE ÎNTOARCE ÎMPOTRIVA CELUI CE A SPUS-O. CĂCI DISTRUGÂNDU-L DIN INIMA NOASTRĂ NE TĂIEM CREANGA DE SUB PICIOARE".

Amurgul gândurilor, Ed. Humanitas, 1966, pag. 135

- „SINGURA UITARE ESTE SOMNUL ÎN DIVINITATE! CÂND ÎŞI VA LĂSA DUMNEZEU PESTE MINE PLEOAPA?"

Lacrimi şi Sfinţi, Ed. Humanitas, 1995, pag. 134

EMIL CIORAN (Filosoful disperării) (1911-1995) a fost un filosof şi scriitor român devenit apatrid şi stabilit în Franţa, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetăţenia franceză. S-a născut la Răşinari, aflat pe atunci în comitatul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox şi consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran, era originară din Veneţia de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraş. Tatăl Elvirei, Teodor Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autorităţile austro-ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană. După studii clasice la Liceul „Gheorghe Lazăr", începe la 17 ani studiul filosofiei la Universitatea din Bucureşti. A fost coleg cu Constantin Noica şi Mircea Eliade şi elev al lui Tudor Vianu şi Nae Ionescu. Bun cunoscător al limbii germane, a studiat în originar pe Immanuel Kant. Încă din tinereţe a arătat înclinaţie spre agnotism, apărându-i evidentă „inconvenienţa existenţei". În timpul studenţiei a fost influenţat de lectura lui Georg Simmel, Ludwig Klages şi Martin Heidegger, precum şi de filosoful rus Lev Şestov, care situase întâmplarea în centru sistemului său de gândire. În 1933 obţine o bursă, care îi permite să continue studiile de filosofie la Berlin, unde intră în contact cu Nicolai Hartman şi Ludwig Klages. Se declară admirator al lui Hitler, dar mai târziu va repudia definitiv şi cu furie şi ruşine această concepţie, cât şi aceea despre Dumnezeu: „FĂRĂ DUMNEZEU TOTUL ESTE NOAPTE, IAR CU EL LUMINA NU MAI ESTE FOLOSITOARE". Opera lui este în limba română şi franceză şi conţine foarte multe cărţi cu tematici diferite, care-l definesc pe autor. A fost foarte mult preocupat de problema morţii şi ideea sinuciderii. A fost distins cu diferite premii naţionale şi internaţionale, iar în anul 2009 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române. Pe strada „Protopop Emil Cioran" din Răşinari se află casa în care s-a născut Emil Cioran. Pe peretele casei este montată o placă de marmură care aminteşte de marele, dar şi confuzul filosof Emil Cioran. Din păcate, bustul confecţionat din gips a fost vandalizat, având nasul spart.

Din vol. „ŞTIINŢĂ şi RELIGIE" (în curs de apariţie la Ed. Nico)

Lasă un comentariu