INTERACŢIUNEA ŞI COMUNICAREA PRIMĂRIEI CU CETĂŢENII MUNICIPIULUI TÂRNĂVENI

Percepţia cetăţenilor asupra activităţii Primăriei este un subiect de mare interes, o preocupare pentru cetăţeanul mereu interesat de performanţele Administraţiei Publice Locale. Se urmăresc cu prioritate aspectele legate de sistemul de valori şi practici de lucru, inclusiv cele care privesc procese de luare a deciziilor şi transparenţa acestora, nivelul de încredere şi de implicare al cetăţenilor, percepţia acestora, evaluarea eficienţei reformelor şi legătura cu cetăţeanul.

Atunci când vorbim despre Primăria municipiului Târnăveni, pornim de la premise nu întotdeauna favorabile. Aceasta este percepută predominant negativ de către publicul larg. Există impresia că funcţionarii sunt interesaţi doar de propriile interese şi de obţinerea de beneficii pe seama altora, axaţi pe dorinţa de a profita de cetăţeni. Când lucrurile merg bine, puţini sunt cei care se gândesc la cauze! Factorii care influenţează percepţia cetăţeanului din Târnăveni asupra administrării publice locale depind de calitatea serviciilor, comportamentul etic al funcţionarilor, de nivelul şi progresia dezvoltării economice a municipiului, mult rămas în urmă faţă de alte oraşe mai mici.

Relaţia Primărie - cetăţean în oraşul de pe Târnava Mică a fost întotdeauna una destul de controversată, ambele părţi având destul de multe lucruri de reproşat una celeilalte: lipsa de profesionalism a unor funcţionari, birocraţia excesivă, corupţia care domneşte peste tot, dar oficial nu există, mersul greoi al procedurilor administrative, lipsa de profesionalism în relaţiile cu publicul, confuziile sau erorile angajaţilor, insuficienta informare în rândul publicului, timpul de aşteptare la ghişeu şi cel alocat soluţionării problemelor, eficienţa gestionării resurselor interne şi a resurselor externe (Consiliul Judeţean, Guvern şi Uniunea Europeană) etc.

Mulţi dintre cetăţenii municipiului sunt enervaţi de sistemul de migrare de la un birou la altul. Publicul nu este cu operativitate şi întotdeauna informat asupra activităţilor publice, atât în stadiul de evaluare al planurilor de activitate şi diverse proiecte, cât şi în timpul adoptării şi implementării deciziilor. Se ştie, informaţia, puntea de legătură între administraţia publicăşi cetăţean, este oxigenul democraţiei, iar democraţia ar fi de neconceput fără accesul liber al publicului la informaţii, unul dintre factorii cei mai importanţi pentru o administraţie democraticăşi responsabilă, în limita standardelor prevăzute de Legea 52/2003, care prevede clar accesul publicului la procesul de luare a deciziilor, simultan cu menţinerea operativităţii procesului de consultare publică, care nu prea este vizibil în arealul municipiului! (...) Pe de altă parte, dacă atitudinea cetăţeanului faţă de Primărie şi funcţionarii publici este în general negativă, dorinţa sa de implicare este una redusă!

Este un adevăr, birocraţia în instituţia primăriei Târnăveniului reprezintă opusul democraţiei, prin tendinţa unor funcţionari (pe care deocamdată nu vreau să îi nominalizez) de a se transforma într-o categorie distinctăşi de a-şi impune propriile interese, prin intermediul funcţiilor pe care le ocupă. Stoparea birocraţiei se impune cu putere: raţionalizarea circuitului documentelor, simplificarea procedurilor de emitere a avizelor, autorizaţiilor sau licenţelor necesare desfăşurării unor activităţi specifice, precum avize de urbanism, autorizaţii de construcţie, dovezi şi certificate, realizarea unui nou mod de comunicare cu cetăţenii, ierarhizarea şi prioritizarea cu o mai mare acurateţe a problemelor comunităţii. Cu alte cuvinte, o administraţie publică mult mai aproape de cetăţean şi o comunicare mult mai eficientă cu acesta.

Comunicarea întăreşte activitatea Primăriei, contribuind la realizarea în mult mai bune condiţii şi la înfăptuirea unei administraţii corecte. Ea răspunde totodată faţă de cetăţean, nevoii Primăriei de a-şi afirma rolul specific, aducând la cunoştinţa cetăţenilor obligaţiile de asumat şi prerogativele de care aceştia dispun în cadrul relaţiilor sociale din interiorul comunităţii. Comunicarea, ca atribut al fiinţei umane, trebuie să devină procesul de transmitere-recepţionare de informaţii, idei, opinii, sentimente, calităţi şi defecte, fie de la Primărie la indivizi, fie de la indivizi la Primărie. Deservirea de abilităţi, atitudini şi comportamente politice din arena politicului în cea a atribuţiilor Primăriei, şi mai ales a actualului Consiliu Local, produce o gravă contaminare

în ceea ce priveşte imaginea acestora. Transferul de imagine între politic şi administraţie este profund dăunător în ansamblul activităţii şi realizării atribuţiilor acestora, primarul fiind acela care trebuie să stopeze astfel de derapaje.

Schimbarea de paradigmă în ceea ce priveşte interacţiunea şi comunicarea poate produce modificări substanţiale în setul de valori şi comportamente al cetăţeanului, modificări ce vor genera efecte pozitive asupra imaginii şi încrederii cetăţeanului în instituţia Primăriei.

Lasă un comentariu