Joi, 3 noiembrie 2016, de la ora 17,00, la Biblioteca Municipală „Petru Maior" din Reghin, s-a desfăşurat un eveniment cultural, în cadrul căruia a avut loc lansarea a două cărţi: romanul „Cutia Pandorei", autor prof. Ioan Torpan, şi volumul „Sunt suflet în sufletul neamului meu… GEORGE COŞBUC - 150", Antologie realizată de Nicolae Băciuţ. Moderatorul acestei întâlniri cu cartea a fost doamna Sorina Bloj. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa unui numeros public din Reghin, precum şi din localităţile învecinate. Au luat parte la această manifestare culturală doamna ec. Maria Precup, primarul municipiului Reghin, doamna Lucreţia Cadar, primarul comunei Deda, precum şi preoţi, profesori, istorici, artişti plastici, scriitori etc.
Despre cartea prof. Ioan Torpan au vorbit Florin Bengean, Ilie Frandăş, Mircea Dorin Istrate - care i-a oferit autorului o diplomă din partea Ligii Scriitorilor Mureş. Apoi, autorul a vorbit despre tainele apariţiei acestei cărţi. Prof. Ioan Torpan s-a născut în anul 1939 în satul Săcalu de Pădure, comuna Brâncoveneşti, a absolvit şapte clase şi a rămas acasă, agricultor. În 1961 a terminat stagiul militar. În 1962, la el în sat s-a înfiinţat C.A.P.-ul, unde a fost comasat şi pământul familiei sale. Nemaiavând obiectul muncii, a dat admitere la liceu, la cursuri fără frecvenţă. A lucrat în învăţământ încă din ultimul an de liceu. A absolvit „Institutul Pedagogic de trei ani la Facultatea de Ştiinţele Naturale şi Agricole, curs fără frecvenţă, apoi Universitatea „Babeş-Bolyai", Facultatea de Biologie, tot la curs fără frecvenţă. Este licenţiat în biologie. Tot timpul, pe lângă munca didactică, a pregătit programe culturale cu elevii şi cu tineretul din localităţile în care a lucrat. A colaborat la editarea unui volum de folclor: „Mureş, cântecele tale" cu creaţii populare culese din Săcalu de Pădure, apărut în 1970. A cules folclor tot timpul. A publicat un volum de folclor: „Folclor de pe Valea Mureşului" (560 de pag.) şi alte trei volume în colaborare cu Ilie Frandăş: „Pe Mureş şi pe Gurghiu", cu Mihai Covrig, volumul „Mureş, Mureş, apa ta", şi cu Delia Torpan, volumul „Du-te, dor, cu dorurile", în total peste 1.300 de pagini de folclor. A publicat patru volume de poezii şi un volum de versuri, la cererea ASTREI, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Despărţământului din Reghin. A mai publicat două romane: „Două generaţii" şi „Stâlpul de sprijin", un volum de memorialistică: „Mărturisiri" din cel de-Al Doilea Război Mondial, un volum de texte create pentru scenă: „Glasul pământului strămoşesc" şi o monografie în imagini: „Satul nostru, Săcalu de Pădure". A publicat articole în „Cuvântul Liber", „Gazeta Reghinului", „Astra Reghineană", „Tăt Bănatu-i fruncea" şi altele. A publicat materiale şi în colecţia de volume „Sangidava", dar şi în alte volume.
De numele domnului Ioan Torpan se leagă şi romanul „Cutia Pandorei", care s-a lansat cu acest prilej la Reghin. Acest roman este unul fascinant, în care autorul prezintă realităţile poporului român cam din ultima jumătate de secol, este relatată o frumoasă poveste de dragoste, care, din păcate, s-a transformat într-o mare dramă.
În continuarea manifestării culturale, Angela Kiss Mariaşiu a susţinut un microrecital muzical, pe versurile poetului Nicolae Băciuţ.
La Reghin a fost prezentat cu acest prilej şi volumul „Sunt suflet în sufletul neamului meu… GEORGE COŞBUC - 150", Antologie de Nicolae Băciuţ, Editura VATRA VECHE, 2016, carte prezentată de Nicolae Băciuţ, care s-a mai referit şi la alte apariţii editoriale ale domniei sale. Au publicat materiale în această antologie: Nicolae Băciuţ, Dumitru Hurubă, Lazăr Lădariu, Dimitrie Poptămaş, Romulus Rusan, Mircea Daroşi, Marin Iancu, acad. Ioan-Aurel Pop, Mariana Iancu, Ecaterina Ţarălungă, Rozalia Truţa, Maria-Daniela Pănăzan, Codruţa Băciuţ, Alina-Camelia Stanciu, Mihai Ştirbu. Iată ce scria, printre altele, Nicolae Băciuţ în studiul cu care se deschide această carte: „Gestul nostru de a publica această antologie, s-ar vrea măcar o reverenţă la ceas aniversar, pentru că o aniversare nu e un scop în sine, ci oportunitatea fericită de a reveni asupra unei opere, cu instrumente noi de lectură şi cu alţi cititori, din succesiunea generaţiilor ultime, mai puţin dedate la aromele clasice ale poeziei româneşti. …". Iată, care sunt o parte din memorabilele rânduri pe care acad. Ioan-Aurel Pop le aşterne în paginile acestei cărţi: „George Coşbuc nu a văzut cu propriii ochi Marea Unire în deplinătatea sa şi nici România Mare în toată rotunjimea sa. El nu a fost nici un luptător pe baricade pentru înfăptuirea statului unitar român, dar a făcut, poate, mult mai mult decât atât: a transpus în versurile sale istoria naţională de la daci până la Războiul de Independenţă din 1877-1878 şi a descifrat sufletul ţăranului român prin mijlocirea imaginilor artistice, dând la iveală un adevărat portret al poporului nostru, prin ritm, rimă şi măsură. …". Acest volum reprezintă un frumos dar, un nepreţios prinos de cinstire adus poetului George Coşbuc, la împlinirea a 150 de ani de la naşterea sa. La această manifestare culturală, un grup vocal din Reghin a interpretat mai multe cântece pe versurile poetului George Coşbuc.
Desigur personalitatea şi opera cărturarului Nicolae Băciuţ sunt mai mult decât impresionante. Nu poţi cuprinde în cuvinte puţine marea sa contribuţie la dezvoltarea culturii române, domnia sa fiind pe bună dreptate un ctitor de limbă şi cultură românească. Iată ce spunea despre Nicolae Băciuţ, acad. Eugen Simion: „Biografia rămâne, în continuare, dominată de fantasmele cunoscute ale poeziei post-blagiene. O biografie a Poeziei şi, cum am zis, a Poetului care umblă prin lumea plină de tâlcuri pentru a afla arhetipurile şi înţelesurile. Nicolae Băciuţ îi dă oarecare identitate, nuanţând această călătorie orfică printre lucrurile gravide de semne." (Eugen Simion, România literară, 1990).
În cadrul acestui eveniment cultural, reghinenii l-au sărbătorit, în avans, pe cărturarul Nicolae Băciuţ, care, peste puţin timp, v-a împlini frumoasa vârstă de 60 de ani. Despre vasta sa personalitate, precum şi despre opera sa, au vorbit: Sorina Bloj, dr. Florin Bengean, pr. Dumitru Gherman, Mircea Dorin Istrate, ec. Maria Precup - primarul municipiului Reghin, care i-a conferit celui sărbătorit o diplomă de excelenţă, Mărioara Bârsan, Lucreţia Cadar - primarul comunei Deda.
A fost un eveniment cultural de mare ţinută, o manifestare dominată de profunde sentimente de emoţie şi înălţare spirituală. A fost o memorabilă întâlnire cu cartea şi cu făuritorii de carte şi de cultură românească.
