Dinuca Burian, bibliotecara care a reinventat Biblioteca „Liviu Rusu" din Sărmaşu!

Oraşul Sărmaşu sau Sărmaş, Sărmaş,/ marginea mea de oraş, cum spunea metaforic  poetul Nicolae Băciuţ, a devenit oraş în toată regula şi asta prin cultură, domeniu în care şi-a „sărit umbra", adică şi-a depăşit condiţia de localitate prinsă „irecuperabil" între rural şi urban. A devenit loc unde activităţile culturale sunt o constantă. Ba mai mult sunt la ele acasă. Biblioteca este cea care coagulează de ani buni forţele spirituale şi artistice ale zonei, pentru a le dirigui în(spre) momente şi activităţi bine articulate, ce se circumscriu unor sărbători, aniversări sau comemorări, ce ţin de istoria şi cultura neamului românesc, în general, şi a zonei, în particular. Cea care a revitalizat biblioteca din localitate este dna Dinuca Burian. Practic a reînsufleţit-o şi prin asta a reinventat-o, altfel, probabil, nu ar fi fost decât o instituţie ştearsă, cu multe rafturi cu cărţi şi… atât, aşa cum sunt unele în judeţ, inclusiv în localităţi ce-şi zic municipii, şi unde bibliotecarii nu fac decât să păzească (de cine?) cărţile.

Dna Dinuca Burian este „argintul viu" al zonei, cea care şi-a înţeles menirea şi rolul pe care îl are într-o astfel de instituţie.

O nouă mostră de implicare exemplară în cultura şi spiritualitatea zonei este cea a apariţiei cărţii Jurnal de bibliotecă, Ed. Nico, Tg.-Mureş, 2016, unde aceasta a adunat articole din presă despre activităţile făcute de domnia sa, şi nu numai, la Bibliotecă şi în Sărmaşu, în general. Ideea este salutară deoarece în felul acesta tezaurizează într-un singur loc repere esenţiale ale culturii instituţiei pe care o conduce, dând Sărmaşului, prezent şi celui viitor, dreptul la memorie. Sunt zeci de activităţi culturale consemnate în articole, la timpul lor, de ziariştii zonei, dar şi de scriitori sau alţi oameni cu condei, pe care aceastale-a adunat în această carte. Este, până la urmă, cartea de vizită… culturală a unei instituţii dintr-un orăşel ardelean.

Totuşi, eu vrea să prezint cartea dintr-o altă perspectivă şi anume din cea a omului pasionat de cultură, Dinuca Burian, care, place sau nu place, a sfinţit locul bibliotecii din Sărmaşu.

Ziarista Mariana Cristescu scria, printre altele, în articolul „Marginalii la o sărbătoare", din „Cuvântul liber", din 27 august 2013, cuvintele: Biblioteca orăşenească „Liviu Rusu", însufleţită de pasiunea pentru frumos a Dinucăi Burian…, iar publicistul Florin Bengean în aceeaşi publicaţie, din 2 decembrie 2015, în articolul „Ziua Naţională a României, sărbătorită la Sărmaşu" să menţioneze: …amfitrionul şi coordonatorul întregii manifestări a fost doamna Dinuca Burian, care are un rol deosebit în organizarea de evenimente culturale, de a promova valorile culturale, tradiţionale, spirituale ale acestei minunate zone din Câmpia Transilvaniei. De asemenea, Rozalia Szekely, în aceeaşi publicaţie mureşană, din 18 ianuarie 2014, în articolul „Ziua Culturii Naţionale, la Sărmaşu" să spună: S-a statornicit un obicei frumos şi educativ la Sărmaşu, prin susţinerea Primăriei oraşului Sărmaşu şi prin munca devotată a bibliotecarei Dinuca Burian, de a folosi orice eveniment istoric sau comemorativ, de-a perpetua cultura română, făcând-o vie şi plăcută, mai ales tineretului studios…, pentru ca Gabriella Costescu, la RadioTV Unirea, din 8 noiembrie 2015, într-un material intitulat „Mândru ar fi fost Liviu Rusu" să menţioneze că reuşita respectivei activităţi culturale s-a făcut, citez, graţie doamnei Dinuca Burian, care a făcut eforturi şi s-a întrecut pe sine… Sunt foarte multe exemple de dat privind felul cum a fost etichetată dna Dinuca Burian: inimoasa bibliotecară Dinuca Burian (Dorin Borda); doamna Dinuca Burian, stăpână a spiritului acumulat în instituţia cărţii sărmăşene (Mitru Tamaş); …primitoarea şi inimoasa gazdă-organizatoare, bibliotecara Dinuca Burian (I.F.); …primitoarea şi extrem de harnica gazdă (Florin Bengean) etc.

Cel care a scris însă cele mai multe articole despre activităţile acesteia, a sprijinit-o logistic şi prin prezenţă şi luări pertinente de cuvânt  a fost scriitorul Nicolae Băciuţ, care în fiecare material menţionează implicarea exemplară a Dinucăi Burian, în calitate de „manager proiect„ sau de „coordonator de proiect", acordându-i, în timp, ca recunoaştere a meritelor, inclusiv o „Diplomă de Excelenţă" din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, fapt menţionat şi în „Cuvântul liber" din 5 septembrie 2013.

Au mai scris despre aceasta şi activităţile culturale din Sărmaşu: Dimitrie Poptămaş, Letiţia Bota, Lia Vinţeler, Hilda Oroian, D. Iutu, Viorel Conţiu, Nascis Martiniuc, Ilie Bucur Sărmăşanul, Rozalia Brândaş, Katalin Kadar, Alin Moldovan, Iuliana Socaciu, Ioan Astăluş, Alex Toth, Ilie Rad etc. Acesta din urmă, adică dl prof. dr. Ilie Rad, în articolul 30 de ani de la moartea esteticianului Liviu Rusu (1901-1985). La Sărmaşu, locul de naştere al savantului, din Cuvântul Liber, din 8 ianuarie 2016, a spus mai mult: Doamna Dinuca Burian este nu doar un excelent „manager cultural", cum se spune acum, ci şi autoarea unor cărţi privind istoria şi cultura Sărmaşului: Sărmaşu - caiet documentar, Ed. Tipomur, Tg.-Mureş, 1999; Oraşul Sărmaş - file de monografie, Ed. Nico, Tg.-Mureş, 2011 (ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Nico, 2014); Fascinaţia cărţilor - antologie de texte din literatura română şi universală, Ed. Nico, 2014; Graiul câmpiei - culegere de folclor, partea I, Ed. Nico, 2015. În carte sunt şi articole ale dnei Dinuca Burian, scrise cu pertinenţă.

Cu o asemenea carte de vizită dna Dinuca Burian poate privi „înapoi fără mânie", ca să parafrazez titlul unei cărţi de John Osborne. Dar ea priveşte înspre viitor, construind în continuare pe fundamentul prezentului un Sărmaş cât se poate de cultural, valorificator al tradiţiilor zonei, deschis spre oameni cu spirit şi în special înspre tineri. Desigur, „în centrul lumii" fiind biblioteca, locul ei de muncă şi de împlinire profesională şi spirituală.

 

Lasă un comentariu