Prorusul Igor Dodon a învins (cu 52,29%) în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova! Încă o dovadă că basarabenii, încetul cu încetul, o cotesc, din nou, spre steaua roşie a Kremlinului, fără să-şi mai amintească de anii 1812, 1940, de ocupaţia rusească. Acum basarabenii o fac de bună-voie, nesiliţi de nimeni. E trist. Iar dacă lor acolo le place, uitând de înaintaşi, luaţi de la casele lor, în dricul nopţii şi duşi pe drumul fără întoarcere, prin gulagurile Kolâmei, Vorkutei şi Magadamului, până dincolo de Cercul Polar, în „Siberiile de gheaţă", n-au decât s-o facă! Într-o dilemă istorică - spre Moscova sau spre UE? -, prin acest vot crucial, se pare că rupture s-a produs definitiv, pierzându-se ultimul tren spre locul proeuropean, unde trebuie să ajungă şi cea de-a doua Românie. Republica Moldova pare tot mai departe de UE, dar şi de România!
Multe s-au mai petrecut şi în acest de-al doilea tur de scrutin. Diaspora a fost sabotată, prin lipsa buletinelor de vot, care nici în România n-au fost suficiente, afaceristul Plahotniuc şi premierul Filip parcăşi-au dat mâna, fiind, cum se spune, tot o apăşi-un pământ, într-o Republică Moldovă, un spaţiu geopolitic şi cu un vot geopolitic decisiv. Iar Maia Sandu (cu 47,71%), care a pierdut, nu se poate lăuda că a făcut o campanie electorală care să-i asigure victoria, făcând greşeli care au costat-o până la urmă. Când eşti de acord cu scoaterea icoanelor din şcoli, sigur pierzi!
Au trădat chiar şi unii preoţi, care au fost de partea rusofonului Dodon, a Moscovei, a celor care, atunci, sub cizma bolşevică, le-au închis lăcaşurile sfinte. „Ieri cu Voromir, azi cu Dodon!" - scria poetul Nicolae Dabija. Preoţi care au ajuns să se închine „stelei cu cinci colţuri", precum înaltele feţe bisericeşti - Marchel şi Vladimir, care au îndemnat „Votaţi cu Rusia pravoslavnică!" şi au permis implicarea bisericii în politică, într-o viziune apocaliptică, chiar să pătrundă - spunea poetul - diavolul în altare, mitropolitul Moldovei editând acum cărţi sfinte cu litere ruseşti. Te mai miri, oare, că se intră tot într-un fel de robie a mancurtizării, din moment ce locuitorii unui sat nu vor o biserică ortodoxă de dincoace de Prut, clamând: „În iad să fim, dar cu ruşii!".
Mulţi analişti politici vorbesc acum chiar despre ruperea acordului de negociere cu UE sau despre o renegociere a condiţiilor de aderare a Republicii Moldova cu UE.
Cu toate că Igor Dodon se declară preşedintele tuturor, adresându-se, în discursul de învingător, basarabenilor, şi în limba rusă, în spate cu deviza „Moldova are viitor!", în limbile română şi rusă. Ne îndoim serios că astfel Republica Moldova se va situa pe un traiect european, în această situaţie tot mai tensionată, pe un adevărat butoi cu pulbere, în „plasa cvasiobscură" în care-i prinsă în acest moment. Da, e adevărat, prerogativele preşedintelui sunt limitate, puterea având-o Parlamentul şi Guvernul de la Chişinău. Numai că realitatea va fi alta de acum încolo: nu Igor Dodon va avea cuvântul hotărâtor de spus, ci Putin! Da, suntem îngrijoraţi şi amărâţi după acest vot geopolitic! Să nu uităm, însă, un adevăr: „Basarabia e, totuşi, România!".
