„Trecută prin foc şi prin sabie,
furată, trădată mereu,
eşti floare de dor, Basarabie,
eşti lacrima neamului meu."
(Dumitru Matcovschi - „Basarabia")
Am urmărit, cred, cu toţii, din varii motive, alegerile din Republica Moldova. Mai pe înţeles spus, meciul Rusia-UE, reprezentat de două persoane mai mult sau mai puţin prezidenţiabile, dar fiecare „cu spate gros". La scor strâns - şi acela „muşluit", spun multe glasuri - a câştigat varianta Kremlinului: Igor Dodon. Nu comentez, nu mie trebuie să-mi placă, dar, în mod cert, Maia Sandu arată mai bine (sic!). Cam la fel s-a întâmplat şi la bulgari, dar fără scandal, ori, poate, ei sunt mai discreţi!
În fine, să revenim la fraţii de peste Prut!
După turul doi al alegerilor prezidenţiale, de duminica trecută, petrecut sub hlamida „generoasă" a marilor semne de întrebare privind corectitudinea şi legalitatea desfăşurării acestuia, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis: „Alegerile nu pot fi validate mai devreme de soluţionarea contestaţiilor în instanţele de judecată". Punct şi de la capăt, aşadar? Mii de basarabeni din diaspora, care nu au putut să-şi exercite dreptul de a alege, din lipsă de buletine, au depus contestaţii. „Din prevederile legale în vigoare rezultă explicit că toate contestaţiile privind încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de către instanţele de judecată, acestea nefiind de competenţa Curţii Constituţionale. La rândul său, Curtea va putea să se pronunţe asupra confirmării rezultatelor alegerilor doar după epuizarea tuturor litigiilor în instanţele de drept comun", se arată într-un comunicat.
Cum era de aşteptat, Ministerul Afacerilor Externe a reacţionat imediat, afirmând că numărul secţiilor de votare de peste hotare a fost decis conform prevederilor din Legea electoral, şi anume: numărul persoanelor înregistrate în prealabil şi numărul alegătorilor care au participat la scrutinul precedent. Respectiv, dacă cetăţenii şi-ar fi dorit mai multe secţii de votare, trebuiau să se înregistreze din timp, astfel încât instituţiile abilitate să aibă cifra de reper a celor care intenţionează să meargă la vot. În acest context, MAEIE reiterază că, în anul acesta, au fost deschise cele mai multe secţii de votare pentru diasporă şi a fost majorat numărul de buletine până la plafonul maxim - adică 3.000 de exemplare.
La secţiile unde a fost constatată o prezenţă mai mare la vot decât prevedeau limitele legale ale capacităţilor secţiilor de votare, a fost asigurată ordinea publică, dar şi au fost comunicate procedurile legale privind modul de depunere a contestărilor. Conform Codului Electoral, contestările sunt examinate de către organele electorale, prin respectarea ierarhiei acestora. (…) Amintim că la câteva secţii de votare din Londra, Bologna, Bucureşti şi Dublin, numărul buletinelor s-a epuizat înainte de închiderea secţiilor de votare. Moldovenii din diaspora au scris sute de contestaţii în acest sens, iar concurentul electoral - Maia Sandu - a cerut demisia şefului CEC şi a ministrului de Externe. ETC…
Să fie clar: nu sunt fan Maia Sandu, mi se pare destul de... palidă şi mă deranjează atât spatele ei (probabil) soroşist, cât şi - mai ales - ordinul pe care l-ar fi dat (ca ministru al Educaţiei) privind scoaterea „Istoriei Românilor", din grila examenelor de absolvire a gimnaziului.
Aş fi votat-o, totuşi, considerând gestul un troc (mizer) de campanie electorală, dar alegând „răul cel mai mic". În fond, argumentul „răului celui mai mic" este, nu de azi, de ieri, …un „brand" deloc străin candidatului român!
O să vă explic de ce nu-mi place Dodon.
Încă înaintea declanşării scrutinului electoral moldovenesc, în cadrul unei emisiuni televizate, analistul politic Petru Bogatu preciza că ar fi existat suficiente motive pentru ca acesta să fie exclus din cursa prezidenţială - nu pentru că ar fi prorus, ci pentru că a încălcat legea. „Din acest punct de vedere, sponsorizarea din bani ruseşti, prin Bahamas, a partidului lui Igor Dodon, după cum arată investigaţiile RISE Moldova, sunt dovedite. Mai mult decât atât, o serie de experţi consideră că, azi, cazul Dodon este mai convingător şi mai bine documentat decât cazul Renato Usatîi, din 2014. Fostul vicepreşedinte al Comisiei Electorale Centrale, Ştefan Urâtu, consideră că, la ora actuală, sunt chiar mai multe probe decât acum doi ani, pentru a-l elimina din cursă pe Igor Dodon, aşa cum în 2014 a fost scos pe necarosabil partidul «Patria» al lui Renato Usatîi." Bogatu admite că, „în cazul lui Dodon, este aplicată justiţia selectivă şi că autorităţile s-ar teme să-l excludă din cursa electorală." (www.ziarulnational.md)
Interesant, nu? Cu toate acestea, cum pertinent afirmă jurnalistul Daniel Roxin, ... „Caricatura de Igor Dodon, omul ruşilor, cel care şi-a propus să scoată Istoria Românilor din şcolile de dincolo de Prut, ca să o înlocuiască cu Istoria Moldovenilor şi atât, cel care este deranjat de drapelul roşu, galben şi albastru, pe care l-ar dori înlocuit, a ajuns ieri preşedintele unei Moldove parţial rusificate, a unei populaţii căreia, în bună măsură, i-a fost ştearsă identitatea. E trist, dar asta este realitatea. Omul Ruşilor a câştigat clar în faţa contracandidatei Maia Sandu. Astfel, proiectul reîntregirii ţării, prin reunirea Moldovei cu România, mai trebuie să aştepte. Igor Dodon vrea cu maica Rusia, aia care a ucis, a distrus conştiinţe, care a strămutat moldoveni în Siberia sau în alte părţi şi a colonizat Basarabia cu ruşi. Că ruşii nu doresc să permită Unirea, ştim de mult. Ideea este că Occidentul a dovedit că ne-a vândut încă o dată, că priveşte Moldova ca pe un stat tampon între el şi Federaţia Rusă. Este suficient să ne amintim mesajul ambasadorului american la Chişinău, de acum câteva luni, când acesta, ca un veritabil agent al Rusiei, făcea propagandă ideilor ruseşti ale unei identităţi separate a moldovenilor, faţă de români. În fine, atunci când te afli chiar la intersecţia marilor imperii, nu are cum să îţi fie uşor. Interesele lor vor prima întotdeauna. Până la urmă, este un miracol că mai existăm ca naţiune!"
Igor Dodon vrea alegeri anticipate în 2017, declarând, într-un interviu pentru „Rossiya 24", că scopul acestora va fi îndepărtarea actualului guvern pro-european, pentru ca el şi aliaţii săi să îşi poată pună în aplicare proiectele: „Primul - miliardul trebuie să fie întors de hoţi. A doua iniţiativă va fi reluarea parteneriatului cu Federaţia Rusă, pentru a reveni cu exporturile noastre în Rusia. Şi a treia va fi Istoria Moldovei şi lupta cu cei care lichidează statalitatea Moldovei - unioniştii". Totodată, Igor Dodon a spus că va insista ca Istoria României să fie scoasă din programa şcolară şi înlocuită cu Istoria Republicii Moldova. „Eu voi insista ca Istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie Limba moldovenească".
Mai mult decât atât, ales recent în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Dodon a declarat jurnaliştilor de la „Izvestia" că optează pentru integrarea în Uniunea
Euroasiatică şi că, împreună cu partidul socialiştilor, va lupta pentru „denunţarea Acordului semnat dintre Republica Moldova şi UE".
Ai lor… ca brazii! Dar nici…. „ai noştri" nu se dovedesc mai favorabili Unirii cu România. Dacă afirmaţiile jurnaliştilor de la Ziua Veche.ro se confirmă, înseamnă că ex-prezidentul nostru, domnul Traian Băsescu, a luat un mare „caş", supraestimând imaginea domnişoarei Maia Sandu, a cărei candidatură a susţinut-o cu entuziasm.
„Soroş-Moldova a lansat-o pe Maia Sandu în lume - afirmă ZiuaVeche.ro. Maia Sandu este un produs tipic al incubatorului de lideri ai reţelei mondiale Soroş. Maia Sandu, născută în 1972, necăsătorită, a intrat după absolvirea studiilor în Ministerul Economiei de la Chişinău, unde a ajuns directoare generală, pe timpul guvernării comuniste, trecând şi pe la reprezentanţa din Chişinău a Băncii Mondiale. Între timp, Maia Sandu a fost recrutată de Reţeaua Soroş şi a ajuns până la poziţia de membru al Senatului Fundaţiei Soroş-Moldova. Astfel, Maia Sandu a fost răsplătită cu o bursă la un masterat în SUA, în 2009-2010, la o instituţie controlată şi finanţată de Soroş, după care s-a angajat consilieră la unul dintre directorii executivi ai Băncii Mondiale. Maia Sandu a respectat sarcina pentru care a fost numită în funcţia de ministru al Educaţiei de către Vlad Filat, anume aceea de a lupta împotriva «Istoriei Românilor». Astfel, Maia Sandu a stârnit scandal, dând un ordin prin care «Istoria Românilor» a fost scoasă de la examenele pentru absolvirea gimnaziului, scopul fiind diminuarea interesului elevilor pentru studiul acestei materii. Au protestat indignaţi membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei".
Unul dintre principalii agenţi ai lui George Soroş este ungurul Kalman Mizsei, director de programe la sediul mondial al Fundaţiei George Soroş din Budapesta. El are misiunea să promoveze în fostul spaţiu sovietic dubioasele obiective şi strategii ale oligarhului George Soroş. El a fost trimis la Chişinău în calitate de reprezentant special al Înaltului reprezentant UE pentru politică externă, Javier Solana. Deşi misiunea lui Mizsei era reglementarea conflictului îngheţat din regiune transnistreană, el a abuzat de funcţie şi s-a erijat în reprezentantul UE în Republica Moldova, uzurpând practic funcţia adevăratului reprezentant, şeful Delegaţiei Comiei Europene (ambasadorul UE) la Chişinău. Instrucţiunile primite de Mizsei au constat în susţinerea cu orice preţ a regimului comunist al lui Vladimir Voronin şi înstrăinarea Republicii Moldova de România. În paralel, Mizsei se ocupa de obţinerea de finanţări europene pentru ONG-urile de la Tiraspol, în fapt nişte „front organisation" ale KGB din Transnistria. Mizsei a avut un comportament deosebit de grosolan. A criticat România pentru procesul de redobândire a cetăţeniei române pentru basarabeni, deşi acesta este un drept al statelor suverane, ce nu ţine de Bruxelles, iar pe de altă parte Mizsei nu avea asemenea atribuţiuni. În timpul represiunii sângeroase a mişcărilor studenţeşti din aprilie 2009, Mizsei a ţinut partea torţionarilor comunişti. După alegerile pierdute de comunişti în iulie 2009, Mizsei a pretins în mod abuziv că ar reprezenta UE şi a somat - fără succes - partidele pro-europene să îi dea bătrânului bolşevic Voronin, perdant al alegerilor, funcţia de preşedinte al Republicii Moldova sau măcar pe cea de preşedinte al Parlamentului. Sprijinul făţiş al lui Kalman Mizsei pentru candidatura Maiei Sandu dovedeşte caracterul profund antiromânesc al proiectului «Maia Sandu - preşedinte»."
Iată „prezidenţiabilii" pentru care s-au încrâncenat alegătorii din ţară şi din diaspora moldoveană! Unul mai breaz decât altul! Vai de bieţii noştri fraţi de peste Prut!
„Furată, trădată mereu, Basarabie...!"
(Surse: Libertatea, realitatea.md, ZiuaVeche.ro.)
