Iarna venită pe neaşteptate a provocat greutăţi agricultorilor mureşeni la înfiinţarea semănăturilor la grâul de toamnă şi la recoltatul sfeclei de zahăr. DADR Mureş a propus pentru anul agricol 2016/2017 să fie semănate cu grâu de toamnă 29.120 de hectare, realizate până la apariţia zăpezii şi a temperaturilor scăzute -25.050 ha. În condiţiile unei producţii medii de 6.000-7.000 kg/ha, producţia totală de grâu poate asigura necesarul de materie primă pentru panificaţie al judeţului Mureş. Puţin probabil că se va obţine o producţie medie de 6.000-7.000 kg /ha,dacă se are în vedere că în acest an producţia medie la grâu la fost de 4.439 kg/ha. Specialiştii din agricultura mureşeană sunt optimişti, în ideea că vremea favorabilă se va întoarce pe meleagurile noastre şi încă se mai poate semăna grâu de toamnă, chiar dacă epoca optimă este de mult depăşită, iar la cultura de aur a judeţului Mureş, sfecla de zahăr, au rămas nerecoltate în câmp peste 1.000 de hectare.
Am considerat să abordez subiectul legat de grâu, materia de bază în fabricarea pâinii, din mai multe motive. Odată, preţul oferit pe piaţa producătorilor de cereale este unul modest, de 0,50-0-70 lei/kg. Când spun că este un preţ sub aşteptări, mă gândesc cât de important este grâul în alimentaţia omului, la faptul că în Rugăciunea Domnească, numită „Tatăl Nostru", Mântuitorul Iisus Hristos ne învaţă să cerem:
„Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi", este prima cerere a omului pentru el. Dacă primele trei capitole din Rugăciunea Domnească îl priveau pe Domnul, fiindcă totdeauna trebuie să începem cu Tatăl Ceresc, a cunoaşte şi a sfinţi numele Său, a dori Împărăţia Sa, a îndeplini voinţa Sa, în rugăciunea concentrată omul cere ceva special pentru el însuşi, pâinea cea de toate zilele, simbolul hranei indispensabile subzistenţei sale. Prima cerere pe care omul o face pentru sine se referă la pâinea zilnică fără de care el nu poate trăi, acest lucru este valabil şi în plan spiritual: omul care nu se hrăneşte spiritual zi de zi moare „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu".
În al doilea rând am pornit să scriu aceste rânduri din dorinţa de a susţine o pledoarie pentru o pâine sănătoasă, în condiţiile în care statisticile arată că de la an la an creşte numărul bolnavilor cu boli digestive datorate, în principal, nutriţiei. Timp de peste un deceniu m-am ocupat de calitatea grâului oferit pentru panificaţie în judeţul Mureş şi pentru morile din Capitală şi vreau să spun că regimul socialist punea un accent mai mare pe calitatea materiei prime, chiar dacă, din cauza exportului de grâu, circa 20.000-30.000 de tone anual, cota judeţului Mureş, de multe ori intervenea conducerea judeţeană de partid pentru a se livra către MOPAN, grâu de calitate, iar în ultima perioadă pâinea oferită consumatorilor a ajuns să fie cartelată. Sortimentele de pâine erau limitate la două-trei, iar pâinea de casă, cu un gust apetisant, un aliment foarte hrănitor, se fabrica la brutăriile existente în afara platformei de pe strada Băneasa, coaptă pe cuptoare pe pat de cărămidă, cu făină predată de consumator. Astăzi, pe piaţă se oferă o sumedenie de sortimente de pâine, unele fabricate în incinta supermarketurilor. Din păcate, în a doua zi de la fabricaţie îşi pierde gustul şi frăgezimea. În comparaţie cu celelalte produse cerealiere, pâinea conţine mai multă energie şi contrar ideilor preconcepute, pâinea de calitate nu îngraşă.
Arta de a coace pâine se cunoaşte de mii de ani, iar apariţia maşinilor de frământat în Franţa, la începutul secolului al XX-lea şi a cuptoarelor încălzite cu aburi, în Anglia, a produs „revoluţie" în industria fabricării pâinii. În ultimii ani a apărut şi la noi o nouă specializare medicală - specialişti în Nutriţia Umană, iar la UMF Târgu-Mureş s-a înfiinţat o facultate de profil. Nu ştiu unde şi-au găsit loc de muncă absolvenţii acestei facultăţi şi dacă pregătirea lor profesională, care presupune cunoştinţe din mai multe domenii, îi ajută să se impună pe piaţa muncii. Iarăşi, nu ştiu, să-mi fie cu iertare ce mentori de marcă au aceşti tineri. Am fost la un asemenea absolvent, angajat la o clinică particulară, iar chestionarul la care am fost supus mi s-a părut cam anapoda, mai ales că nu mi s-a stabilit niciun regim alimentar cât de cât adecvat pentru o alimentaţie cu pâine fără gluten. Aşa că am pornit pe cont propriu o documentare în domeniul nutriţiei. Am aflat că, din punct de vedere nutritiv, pâinea cea mai sănătoasă este pâinea făcută din făină integrală.
De asemenea, pâinea fabricată cu aluat de plămădeală, prin procedeu tradiţional prezintă unele avantaje, în sensul că plămădeala conţine mai multe tipuri de microorganisme şi fermentarea mai îndelungată permite o mai bună dezvoltare a aromelor, şi se poate păstra mai multe zile, dacă este ferită de lumină şi căldură şi este mai bine asimilată de organism. Din nefericire, nicio brutărie din judeţ nu produce pâine fără gluten. În magazinele de specialitate găseşti pâine fără gluten importată din Ungaria, la fel şi făina fără gluten, tot din import.
Pornit să caut o brutărie care să-mi ofere o pâine de calitate, din aluat bine fermentat, coaptă la 200-250 de grade, m-am oprit zilele trecute la Brutăria Maria, din Sântana de Mureş, unde, un specialist, inginer Florin Cojocar, absolvent al Facultăţii de Industrie Alimentară, profesionist în tainele acestei meserii, m-a convins că la noi în judeţ există brutării la standarde internaţionale, unde calitatea produsului oferit consumatorului este o prioritate. În primul rând, m-a impresionat curăţenia de farmacie din această făbricuţă, utilaje clasice, ordinea şi calitatea unei game variate de sortimente de produse de panificaţie. Departe de mine intenţia de a-i face o reclamă inginerului Florin Cojocar, administratorul brutăriei. Calitatea produselor şi numărul mare de solicitări ţin loc de orice reclamă. Vreau să spun că acolo unde există administratori calificaţi în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea şi la noi se pot realiza produse la standarde internaţionale.
