REZOLUȚIA DE LA ALBA IULIA ȘI STATUL ROMÂN (VII)

Lipsa de temei legal a celor ce sunt cuprinse în punctele II-IX ale rezoluției, cu evidențierea specială a acelui punct III, nu a împiedicat și nu împiedică pe tradiționalii pescuitori de privilegii să marșeze pe inexistentul de drept conținut al subpunctului 1 din acesta.

Astfel, în zilele de astăzi, tradiționalii pescuitori de privilegii, precum Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidului Civic Maghiar, Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, Consiliul Național Secuiesc și, presupun, că și al altora asemenea acestora, în ideologie și preocupări, nu se mărginesc, numai la invocarea ilegalelor și ca atare, inexistentelor, pentru statul român, prevederi din acel neavenit subpunct 1 din punctul III din Rezoluția de la Alba Iulia.

Se dorește, de către U.D.M.R., P.C.M., P.P.M.T., C.N.M.T., C.N.S. și de către alte asemenea acestora, ca în Constituția României revizuită statul român să fie vitregit de atributul de ,,național".

Adică, mai direct și mai pe înțeles spus, se va căuta să se introducă în Constituția revizuită o anume prevedere, care să atragă după sine o interpretare originală a atributului de național și a atributului de unitar al statului român sau, de ce nu, una sau mai multe prevederi, care, pur și simplu, să anihileze aceste atribute, iar în ipoteza că ,,asociații indispensabili", se vor simți lezați în satisfacerea pretențiilor ,,democrate", se vor introduce din largul spectru al principiilor democrat-internaționaliste, dar păguboase pentru statul român, și principii dintre acelea care se mulează perfect pe dorințele ,,indispensabililor". Ca de exemplu: ,,...recunoașterea minorităților naționale ca factor constitutiv al statului român"(vocea U.D.M.R., prin același Frunda György), în ideea că deja în viitorul imediat, alături de subpunctul 1 al punctului III al amintitei rezoluții, să mai poată invoca și motive cu suport în Constituție, adică, de drept, dar de astă dată, nu de pe poziția de reprezentantă a unor persoane, cetățeni români, care aparțin unei minorități etnice, ci de pe poziția de factor constitutiv, adică, implicit, de parte constitutivă a statului român, deci ca parteneră, de pe poziția de parte legală, îndreptățită la orice-și dorește și, totul, pentru demolarea, pas cu pas, a statului român.

În România sunt recunoscute, de fapt, optsprezece minorități etnice, în cadrul acestora intrând, putând îngloba, persoanele fizice vorbitoare de altă limbă decât cea română, care în situația că devin - prin Constituția revizuită de cei abilitați și aprobată prin referendum național -, factori constitutivi ai statului român, o lume întreagă se va minuna luând la cunoștiință, presupun cu stupefacție, de o asemenea situație novatoare, în domeniul perceptelor ce stau la baza alcătuirii unui stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, care nu este dorită de nici un stat,cu aceleași atribute definitorii și care-și dorește, firesc, menținerea atributelor și implicit a consistenței alcătuitoare.

Aceste colectivități ipotetice, ca alcătuitoare de stat, partenere ale statului român, îndreptățite a trata de pe poziții de forță, orice problemă specifică, elimină caracterul de stat național și unitar al statului român și ar genera o formă de stat originală, formată din germeni distructivi, din concepție neviabilă și cu durată efemeră.

Caracterul de subterfugiu josnic și de anomalie distructivă inadmisibilă este și mai evident, dacă se ia în considerare faptul că cetățenii României vorbitori de limbă românească și provinciile tradiționale românești - Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Ardeal, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș - nu vor avea -, cum este de altfel normal și logic, statutul legal de factorii constitutivi ai statului român.

(va urma)

Lasă un comentariu