SCRISOARE DIN ȚARA SOARELUI RĂSARE (II)

Distribuie pe:

Bună ziua!

Ei (japonezii - n.n.) nu prea se contrazic în public, așa că a trebuit să găsesc alte metode de a conduce conversațiile în limba română, pentru că deveneau doar repetări ale aceluiași subiect. Este complet diferit față de cultura noastră, când conversația se leagă de la sine, aprobând sau dezaprobând ce a zis precedentul, aducând un argument pro sau contra, sau făcând o paralelă de la subiectul în discuție. Mai mult decât atât, din cauza culturii, studenții țineau mai întâi să afle sau să intuiască părerea mea despre subiect, pentru ca apoi să se declare de acord cu aceeași idee, și să fie liniștiți că nu au contrazis cumva pe cineva. Le-am spus că este în regulă să aibă altă părere, că au dreptul să le placă sau nu, același artist etc.

O altă ciudățenie, care m-a izbit în primii ani, era că, în general, nu pune nimeni întrebări, în timpul sau la sfârșitul lecției. Ei sunt obișnuiți să primească o informație cap-coadă, care nu este subiect de discuție. În prima lecție, când am predat într-o liniște mormântală, la sfârșit, am întrebat dacă au întrebări, și nu a zis nimeni nimic. Șoc! Mă gândesc: din două, una! Ori au înțeles tot, și atunci este foarte bine, ori nu au înțeles nimic, și atunci este foarte rău…

Ca o ciudățenie absolută, vă povestesc o întâmplare.

Predam într-un centru cultural, o clădire cu multe săli de curs pentru alte limbi străine. După 20 de minute, intră un student, agitat, întârziat, cere scuze, grăbit (ah, întârziat, probabil, mă gândesc), se așază în ultima bancă și începe să ia notițe conștiincios. A doua săptămână vine la timp, se așază și ia notițe. După câteva lecții, îi întreb pe studenți să spună sau să scrie motivul pentru care studiază limba română. Fiecare dă motivul personal (care poate fi real sau nu) iar el răspunde sincer: „Limba română? Din greșeală! Eu, de fapt, căutam cursul de Limba rusă, dar am întârziat, m-am grăbit, și, din greșeală, am intrat aici. Deși în primele lecții am fost convins că e Limba rusă, nu am fost dezamăgit când am aflat că e Limba română, îmi place foarte mult, am început să înțeleg, așa că voi continua".

Nu a întrebat nimic ca să nu deranjeze!!!

Treptat, studenții s-au diversificat. În prezent vin atât începători, cât și persoane care au studiat limba română și vor să-și reamintească bazele și vocabularul. În decursul ultimilor 10 ani, am întâlnit persoane de diferite vârste și niveluri, de la 15 ani până la 78 de ani, de la studenți de universitate până la salary-men, business-men, profesori de Limba română în Japonia, pasionați de limbi străine, persoane care sunt interesate de cultura română etc. După parcurgerea acestui curs, atât complet începătorii, cât și cei de nivel mediu au avut rezultate excelente, atât în ceea ce privește cititul, scrisul, conversația, ajungând până la nivelul de discurs, participând cu succes și încredere la Concursul de discursuri.

Sunt mulți studenți pe care aș dori să-i enumăr pentru entuziasmul lor față de România și Limba română, dar, pentru moment, aș aminti-o aici pe doamna Mieko Maezawa, o studentă a grupului care a descoperit limba română din întâmplare. Fascinată de sunetul melodios al limbii, doamna Mieko a decis să continue să studieze până la nivelul de nativ. În momentul de față este una din puținele persoane japoneze care pot înțelege cu ușurință scenetele lui Toma Caragiu. Această pasiune pentru limba, cultura și muzica românească a fost răsplătită cu Premiul II la Concursul de Limba română din Tokyo, desfășurat la Ambasada României, singurul de acest fel în Japonia la acel moment.

Doamna Michyo Masuda, o altă participantă la Concursul de discursuri, a povestit cu mult entuziasm despre experiența dumneaei în România, ca asistentă medicală voluntară într-un spital în București, învățând limba română și trăind printre români, unde și-a făcut prieteni pentru toată viața. De asemenea, a facilitat cu mult entuziasm participarea echipei de oină a României la școala de asistente unde lucrează. Voi prezenta mai mute detalii într-un număr viitor.

Așa cum am spus, voi încerca, pe cât posibil, să redau atmosfera acestor lecții, evenimente sau întâlniri de prietenie. Mulțumesc pentru mesajele primite, persoanele interesate să colaboreze, să promoveze sau să susțină la aceste activități îmi pot scrie email personal la adriana.e.stoica@gmail.com sau pe internet la pagina de facebook https://www.facebook.com/rumaniafureaishitsu/.

Lasă un comentariu