No comment - Să ne mai spălăm pe mâini, măi dragă!

Motto: „Fie că e nevoie sau nu, eu o dată la trei luni, mă spăl!" (Elisabeta I a Angliei, 1533-1603)

La începutul acestei luni, Ministerul Sănătății a lansat o amplă campanie, intitulată „Mâini curate în spitale", având ca scop informarea și conștientizarea personalului medical, a pacienților și a publicului larg despre cât de importantă este dezinfecția mâinilor în prevenirea infecțiilor nosocomiale și de altă natură.

Se preconizează ca, prin intermediul unor filmulețe și spoturi publicitare și a unor broșurele pe tema dată, nespălații patriei să-și însușească, de exemplu, „tehnica spălării corecte a mâinilor". Chiar: cum e mai bine? Să te speli prin frecarea mâinii stângi de mâna dreaptă sau invers? Cu degetele întinse ori rășchirate? Să-ți speli toată mâna deodată sau să iei degetele, rând pe rând, în mod organizat? Și cu care să începi? Cu ăla mic? Cu arătătorul? Cu ăla mare (care, oricum, nu prea folosește la nimic) sau cu ăl din mijloc (care, în poziție verticală, e purtător de tainice conotații și simboluri, între șoferii din trafic și nu numai)? Plus că, degetele nefiind egale ca lungime, nu poți să-l speli pe unul, primul, fără să discriminezi toată mâna.

… Ia te uită, nici cu gândul nu gândeai câte întrebări existențiale pot ca să se nască dintr-o banală spălare pe mâini. O întreagă filosofie igienico-sanitară. Bănuim că filmulețul tematic va elucida și alte aspecte, mai… filologice, mai semantice, în sensul că, deocamdată, nu ne e clar până unde trebuie să ne spălăm: până la încheietura mâinii? Până la coate? Sau până la umăr, că și el face parte din mână, potrivit dicționarului. În fine, vom vedea și ne vom conforma.

O altă componentă a campaniei de spălat pe mâini se referă la „dezinfectarea mâinilor în mediul spitalicesc": ministerul de resort a ajuns la concluzia că „pentru medici, dispenserul cu dezinfectant este un instrument rapid și util în practica păstrării igienei mâinilor, cu atât mai mult cu cât ei pot vedea pacientul la nici un minut din momentul dezinfectării". Adică, tu, chirurg, de exemplu, te speli și te dezinfectezi cu substanțele din dispenser, nu te apuci să tai slana și ceapa cu bisturiul și să-l bagi apoi, plin de unsoare, în burta pacientului, să-l infectezi din punct de vedere nosocomial și intraspitalicesc.

… Iată care erau marile neajunsuri din domeniul sănătății și cauzele infecțiilor care te trimit în lumea drepților de la o amărâtă de apendicită: nu spitalele scorojite, vechi de un secol, nu lipsa acută de personal, de fonduri, de medicamente și de echipamente medicale, nu aparatura lipită cu leucoplast și bolnavii trimiși de la un cabinet la altul, din lipsă de specialiști - nu acestea sunt marile probleme în sănătate, ci „tehnica spălării corecte a mâinilor", pe care dl ministru Vlad Voiculescu tocmai avea de gând s-o implementeze, că tot i-au rămas câteva zeci de mii de euro cu care nu mai avea ce face.

…Păcat că acuma, cu alegerile astea, va fi nevoit să cam dispară din decor, taman când mai avea un pic și finaliza reforma în sănătate, prin spălarea pe membrul superior.

Dar să nu ne bucurăm prea tare: hai, că, de bine, de rău, te mai speli pe mâini, o dată, de două ori pe lună, dar ce ne facem dacă viitorul guvern va lansa campania antijeg „Tehnica spălării corecte a labei piciorului".

De trăbă, de nu, o dată la trei luni (ca Elisabeta I), desfă șireturile, descalță-te, deschide fereastra, bagă-ți picioarele sub robinet (bine, nu-i nevoie chiar să curgă apă din el), încalță-te la loc, leagă șireturile, închide fereastra - ce efort inutil, ce plictiseală nosocomială și antiinfecțioasă…

Lasă un comentariu