„Iar noi locului ne ținem,/ Cum am fost așa rămânem"…

A fost și Crăciunul. Forfota din magazine s-a mai potolit, desigur doar pentru puțin timp, făcând loc altor griji trupești prilejuite de pantagruelica noapte a Revelionului, când cei mai mulți dintre locuitorii planetei par dornici a-i consuma în totalitate rezervele comestibile - solide și lichide - ratate nu cu mult timp înainte. În fine, nu asta e tema, deși cu surplusul ajuns deșeu supradimensionat, revărsat din tomberoane, ar putea fi hrănită, comod, cealaltă jumătate a lumii. Poate că unii n-ar mai pleca în bejenie sau, mă rog, n-ar mai putea invoca motivul economic, măcar, subțiindu-se imensul val migrator.

Crăciun îndurerat, îndoliat. O teribilă catastrofă aviatică a jertfit cel mai bun cor european - un avion cu 92 de membri ai impresionantei corale a Armatei Roșii, pregătiți să înlocuiască, măcar pentru scurtă vreme, zgomotul exploziilor din Siria, cu glasurile lor frumoase și muzica lumii - s-a prăbușit în valurile mării, la Soci. La 53 de ani, în locuința sa, în chiar ziua de Crăciun, s-a stins George Michael, cântăreț celebru, îndrăgit inclusiv datorită hit-ului „Last Christmas" („Ultimul Crăciun"). Încă șocată de explozia camionului în plin Târg de Crăciun, Germania se confruntă cu o mizerie criminală… previzibilă: Arabia Saudită, Kuweit și Qatar sprijină grupurile islamice radicale primite cu brațele deschise de blonda expirată, care trage tare pentru al patrulea mandat de cancelar.

În vremea asta, întorcându-ne la noi în ogradă, aflăm de la jurnalistul Andrei Bădin (FLUX 24) că „Akram Shhaideh, soțul lui Sevil Shhaideh, propusă premier de PSD, s-a declarat public susținător al Hezbollah.  Pe Facebook, Akram Shhaideh distribuie propagandă pentru gruparea teroristă Hezbollah.

În traducere „Partidul lui Dumnezeu", Hezbollah este o organizație politică și paramilitară șiită islamică din Liban, având circa 15,000 de combatanți, și este finanțată în principal de Iran. Începând cu anul 2011, Hezbollah s-a implicat în războiul civil din Siria de partea regimului lui Bashar Al Assad."

Organizația este considerată teroristă de UE și SUA. Conform aceleiași surse, Akram Shhaideh a lucrat 22 ani pentru regimul Assad.

Sinceră să fiu, pe mine chiar nu mă interesează cu cine compătimește soțul doamnei Sevil, dar nu doresc un premier al cărui coleg de apartament/ dormitor etc. să-și vâre nasul în problemele de securitate ale țării mele. Mai ales în situația în care valurile migratoare, în loc se scadă, se înmulțesc, venind, cu agresivitate criminală, din țări fără nicio legătură cu zonele de conflict. Un exemplu recent, concludent, este atacul recent asupra unor creștini din…, Elveția, țară dintotdeauna neutră, ultimul loc unde ne-am fi putut aștepta la asemenea scenarii.

Unde ești, tu, Wilhelm Tell?

Și, dacă tot a venit vorba de securitate, cred că jurnalistul Mirel Curea are dreptate când avertizează, într-un editorial de pe site-ul EVZ, că fuga fostului deputat Sebastian Ghiță se aseamănă cu cea, din 1978, a generalului Ion Mihai Pacepa - adjunctul șefului Direcției de Informații Externe (DIE) din Departamentul Securității Statului (DSS). „Faptul că Sebastian Ghiță a fost ofițer sub acoperire al Serviciului Român de Informații este deja un Secret al lui Polichinelle. Această calitate, alături de cea de deputat PSD de Prahova, l-a așezat pe Sebastian Ghiță în fotoliul de al doilea om în «Comisia SRI». Dezvăluirile făcute în ultimul an de deputat au făcut pulbere mecanismele Poliției Politice din România și pe deținătorii pârghiilor acesteia, șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea și șefa DNA, Laura Codruța Kovesi." Nu insist asupra subiectului. Citiți articolul cu pricina!

Între timp, în Moldova de peste Prut, în a doua zi de Crăciun, „Drapelul UE, dat jos de Dodon de pe clădirea Președinției Moldovei, a fost arborat la loc de către un grup de deputați liberali". Purtătorul de cuvânt al președintelui Dodon, Ion Ceban, a reacționat după ce un grup de deputați din Partidul Liberal a hotărât, luni, să arboreze drapelul Uniunii Europene la sediul Președinției, pe motiv că anterior acesta era acolo, dar, după învestirea noului șef de stat, a fost eliminat, informează „Adevărul". „Acum câteva minute a venit un grup de liberali să arboreze drapelul Uniunii Europene pe clădirea președinției".

Bine-i și așa, dar… „după ploaie, chepeneag", zice ardeleanul.

Aflăm de pe blogul lui Radu Frunzari (portal BASARABIA.MD) că „Încă din primele zile de exercitare a funcției de președinte al RM Igor Dodon a demonstrat că este foarte categoric pornit să lupte contra… morilor de vânt. Printre primele măsuri realizate de Igor Dodon a fost schimbarea denumirii limbii pe pagina oficială a președintelui - din română în moldovenească."

Râsu'-plânsu'!

„Neavând destul caracter să lupte cu oligarhii (sau cu Oligarhul), președintele nou ales a decis să-și hrănească electoratul său pro-rus cu asemenea gogoașe cu iz de populism ieftin, - scrie același comentator - Dodon ar fi putut să ceară, de exemplu, Consiliului Superior de Securitate să prezinte răspunsul oficial al MAI-lui trimis Interpolului, după ce organele de drept internaționale au anunțat că-l vor monitoriza o perioadă pe Vlad Plahotniuc-Ulinici. Maia Sandu, cu siguranță, ar fi făcut-o. Dar Dodon uite că este preocupat de schimbarea limbii. Ca să ne întoarcem la stalinism «polnostiu», Nicolaeviuciu ar trebui să schimbe și grafia. Să ne întoarcem la grafia slavă. Doar suntem patrioți moldoveni, la ce ne trebuie nouă grafia asta româno-fascistă? Corupția, furtul miliardului, sistemul judecătoresc care este supus factorului politic - toate acestea sunt nimicuri. Fleacuri. Un milion de moldoveni a plecat peste hotare anume din cauza că denumirea limbii pe pagina oficială a președintelui era română, și nu moldovnească. Acum, când emigranții vor afla că Don Quijote de Sadova schimbă denumirea limbii noastre, cu siguranță că se vor întoarce acasă…

Dar cum rămâne cu promisiunea lui Dodon de a nu scinda societatea? De a fi «președintele tuturor»? Oare schimbarea denumirii limbii din varianta corectă în cea constituțională îi va împăca pe cetățenii MD? Mai degrabă că va accentua prăpastia dintre oameni, care, în loc să protesteze contra furturilor din sistemul bancar, sunt gata să răgușească în dispute tâmpite gen «cine a apărut prima: România sau Moldova?». Oamenilor care-și pun așa întrebări, de regulă, este foarte complicat să le lămurești că România este un stat modern. Ca și Italia sau Germania, care s-au format ca națiuni în aceeași perioadă când s-a format și România.

Și ultima idee. Când vreun bleg unionost cu trecut comunist începe a vorbi cu patos despre românism, moldovenii în antiteză își aduc aminte cu nostalgie de hânsarii lui Ștefan cel Mare, care au ars Bucureștiul. Dar când moldovenilor li se interzice să-și numească limba maternă Limba Română, moldovenii se înfurie strașnic pe «mancurți» și sunt gata să beie până dimineață, cântând cu înflăcărare «Treceți, batalioane române, Carpații!». Prin politica sa, de a ascunde capul în nisip și de a lupta cu limba română, în loc să rezolve problemele reale ale cetățenilor, Igor Dodon aprinde și mai tare flacăra românismului în inimile basarabenilor."

Așa să fie!

Am spus și repet, aprinzându-mi din nou paie în cap: Dumnezeu e unul singur, Credința e una singură, biserici sunt cu duiumul, peste tot în lume.. Și nu toate sunt case ale Domnului, ci ale unor muritori nevrednici, indiferent de neam, care se cred solii divinității la purtător, prostind mulțimea analfabetă și drogată de gură-cască. Și nu doar la imami tembeli mă refer acum, ci inclusiv la întronatul de la Roma, situându-l la mii de ani lumină distanță de Sfântul Papă Paul al II-lea. Scrie pe bună dreptate Dan Grunea: „Cetățeanul comunard Bergoglio, uzurpatorul Sfântului Scaun, a.k.a. Papa Francesco, a declarat, păzit fiind el de o întreagă armată, că refugiații musulmani sunt precum Pruncul Iisus, ce nu își găsea adăpost spre a se naște. Comunistul acesta, apostol al marxismului cultural, nu are nici măcar simțul penibilului în declarații. Observ deja de mult timp că pe el îl preocupă doar 3 chestii: 1. Aducerea musulmanilor în Europa, 2. Discursurile sterile la nivel intelectual de 5 ani despre sărăcie și 3. Chestiuni de ecologie și protecția mediului." A mai spus și alte grozăvii, altădată, precum aceea că armenii ar trebui să-i ierte pe turci deși le-au ucis două milioane de oameni, și refuză vehement să recunoască genocidul din veacurile trecute. Dacă ar suferi de demență senilă, ar avea o scuză. Dar eu nu sunt medic și nu pot stabili diagnostice. Deci, nici n-am cum să-l scuz.

Urât Crăciun a avut omenirea! Din fericire, noi, românii, unii dintre noi, ne-am mai alinat sufletele cu colindele și „pururi înveșmântat în manta-i", Eminescu. Da, noi mai avem colinde! Și mai avem Eminescu. Mereu vom avea! Forever Eminescu: „Ce mi-i vremea, când de veacuri/ Stele-mi scânteie pe lacuri,/ Că de-i vremea rea sau bună,/Vântu-mi bate, frunza-mi sună;/Și de-i vremea bună, rea/Mie-mi curge Dunărea./Numai omu-i schimbător,/Pe pământ rătăcitor,/Iar noi locului ne ținem,/Cum am fost așa rămânem:/Marea și cu râurile,/Lumea cu pustiurile,/Luna și cu soarele,/Codrul cu izvoarele" („Revedere").

AN NOU FERICIT, CU PACE ȘI LUMINĂ

ÎN SUFLETE, OAMENI BUNI!

Lasă un comentariu