LUMINI DIN… „PUNȚI DE LUMINĂ"

Distribuie pe:

Imnul Național al României - Deșteaptă-te, române!, Imnul ASTREI și Tatăl nostru - rostit de părintele dr. Gheorghe Șincan - au marcat debutul celei mai recente ediții a manifestării cultural-artistice „Punți de lumină", desfășurată miercuri, 28 decembrie, la sala „Tonitza" a Hotelului „Continental" din Târgu-Mureș.

Proiectul, inițiat de scriitoarea Mariana Cristescu, președintele Asociației Culturale „Punți de lumină", șeful secției cultură și artă al cotidianului „Cuvântul liber", câștigă, cu fiecare ediție, în profunzime, stil, diversitate și prestigiu, sporind, prin exigență, rigoare și profesionalism, vocația de multiculturalitate a arealului mureșean, trasând, necruțător, necesara linie demarcatoare între „calmul valorii" și „zgomotul mediocrității".

„Punți de lumină" - remarca în cuvântul său vicepreședintele Consilului Județean Mureș, domnul Alexandru Cîmpeanu - „ar trebui să fie și un proiect politic, iar politicienii să renunțe la beția puterii, de care, din păcate, se lasă copleșiți".

Organizat în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Despărțământul Central Județean Mureș al ASTREI și revista „Vatra veche", în prezența președinților, respectiv Doru Dinu Glăvan, Lazăr Lădariu și Nicolae Băciuț, evenimentul de miercuri i-a avut ca invitați de onoare pe scriitorul basarabean Victor Răzmeriță de la Chișinău, dr. Ioan Lăcătușu, directorul Editurii Eurocarpatica din cadrul Centrului European de Studii Covasna - Harghita, a cărui menire este, afirma domnia sa, „crearea în Harghita și Covasna, a unui spațiu cultural, nu a unei enclave etnice" , precum și pe Marele Prior Imperial al Ordinului Teutonic - General Colonel Constantin Telegan - care i-a înmânat președintei „Punților de lumină" Crucea și Diploma de Excelență din partea Consiliului Imperial al Ordinului.

Poezia, publicistica, artele plastice, muzica au fost, și de această dată, „la ele acasă" în sala „Tonitza", „diferența specifică" în raport cu precedentele ediții constituind-o, poate, numărul impresionant de cărți - noutăți editoriale (ieșite, majoritatea, de sub teascurile editurilor Nico și Vatra veche conduse de dr. Nicolae Băciuț) - frumos „rânduite" de doamna Elena Horhat, de la Librăria „Mihai Eminescu", într-o expoziție ce a trezit interesul publicului prezent, cunoscător, rafinat și pretențios, alcătuit, de altfel, din personalități de marcă ale spațiului cultural mureșean, încât lansarea noilor volume a „ocupat" o bună parte a acestei ediții a „Punților..".

În prezența autorului, a fost prezentată cartea „Adrian Păunescu", de Hajdu Gyözö (cel care se autodefinește, constant, ca „patriot român de naționalitate maghiară"), tradusă în limba română de doamna Ferencz Rozalia și cuprinzând articole apărute în revista bilingvă „Együtt - Împreună", în „Flacăra lui Adrian Păunescu" și în cotidianul „Cuvântul liber" din Târgu-Mureș, precum și cuvântări rostite de autor cu prilejul unor manifestări culturale. „Văzându-i pe marii fanfaroni maghiari care vor să-l nimicească pe marele poet Adrian Păunescu, m-am gândit că volumul meu va combate atacurile mârșave ale celor înstrăinați din cauza sentimentului de ură", și-a explicat autorul această impresionantă pledoarie „pentru solidaritate, fraternitate și prietenie".

Volumele de publicistică „Timpul Maimuței", de Mariana Cristescu, și „No comment", semnat de autoarea acestor rânduri, au fost „tocate mărunt" de ziaristul și publicistul Dorin Suciu, în vreme ce târnăveneanul Darie Ducan, cel mai tânăr membru al Uniunii Scriitorilor din România, azi doctorand la Universitatea Sorbona, a vorbit despre recentul său volum, „Poeme postimunitare", „scrise în suferință și înstrăinare", „ieșirea din reflex, din ordine, din logică" decantându-se în conceptul de „artă imunitară" pentru destinul asumat al creatorului în exil.

„Înarmat" cu cel mai recent număr (XXVI - 2017) al Almanahului cultural - literar „Țara Fagilor" al românilor nord-bucovineni și tipărit sub auspiciile Fundației Culturale „Vasile Netea", președintele acestei fundații, profesorul Dimitrie Poptămaș, a prezentat conținutul bogat al publicației: istorie, învățământ, filologie, poezie (cu texte semnate de concitadina noastră, doamna Rodica Puia), personalități bucovinene, folclor etc., reputatul cărturar târgumureșean fiind semnatarul prefeței „Un om cât o țară", dedicat redactorului-șef al revistei, scriitorul Dumitru Covalciuc, la apropiata împlinire a vârstei de 70 de ani.

Despre… duminicile sufletului a vorbit poetul și publicistul Răzvan Ducan, cel mai recent volum al său, „Autoduminici" fiind dedicat lui Nicolae Băciuț - o pledoarie pentru valorile și valențele prieteniei și a puterii ei magice, de a transforma fiecare zi într-o zi de duminică.

Mândru de cei 160 de creatori ai Asociației Artiștilor Plastici Mureș, președintele acesteia, publicistul Ilarie Opriș, a scos de sub tiparul Editurii Vatra veche un volum aniversar, marcând 40 de ani de activitate neîntreruptă a artiștilor plastici mureșeni, „vizibilă" pe simezele Galeriei de artă „Unirea" din Târgu-Mureș, în tabere de creație și expoziții organizate în țară și străinătate, răsplătite cu prestigioase premii. Rămânând în zona… frumosului, este momentul să precizăm că, la această ediție a „Punților…", s-a pictat… în familie: „o familie de artiști ce trebuie avută în vedere" - afirma dr. Nicolae Băciuț, referindu-se la „simezele" ad-hoc ale sălii „Tonitza", unde au expus… mamă și fiică, biografii artistice cu „identități bine marcate în peisajul artei plastice mureșene": Klara Pădurean, „cu lucrări puse sub semnul credinței și al iubirii, trecând de la icoane la arta postmodernă, nonfigurativă", și tânăra Krissy (recent „debutată" de Mariana Cristescu, la Galeria „Cuvântul liber"), cea care a decis să renunțe la arcușul viorii în favoarea penelului.

Tot… mamă și fiică au venit dinspre lumea copilăriei, cu „Poezii zurlii", de Mihaela Rașcu, și „Darul Antoniei", de Antonia Rașcu: „Copilăria în sine este o întreagă lume, în care nu există umbre, nu există bariere, totul e posibil, totul are un rost anume și peste toate strălucește curcubeul", explica Mihaela, în vreme ce Antonia descoperă, la cei puțin peste 9 ani ai săi, că „nu există multe cărți distractive", încât, plăcându-i să inventeze și să scrie povești, speră ca „Darul" ei să-i bucure pe oameni, să-i facă „să nu se simtă rău, să fie impresionați".

„Ora de publicistică" a mai cuprins prezentarea recentului „Dicționar de monumente - bisericile de lemn din județul Mureș", alcătuit de dr. Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș, un nobil demers pentru a salva, „dincolo de timp și de vremi, un patrimoniu inestimabil, mărturie de credință, civilizație și artă, plasat sub blestemul neprețuirii unor valori ale spiritualității noastre".

…Despre „blestemul dezunirii" a vorbit, referindu-se la cel mai recent volum al său, „Pe baricadă", scriitorul și publicistul Lazăr Lădariu, președintele ASTREI mureșene, redactor-șef al cotidianului „Cuvântul liber", sintetizându-și crezul, simplu și lapidar: „Scriem ca să nu se uite. Să ne întoarcem cu gândul spre modelele care au sfințit locul, spre înaintașii luptători, spre cei care aud și cunosc cum răsare firul de iarbă pe vatra strămoșească, cum încolțește bobul grâului, gâdilând pământul. Da, e nevoie, mai ales acum, de oameni adevărați, dăruiți interesului național până la moarte. De oameni cărora credința, convingerile patriotice, munca le-au dat și le dau viață, demnitatea de a fi români, dârji, apărători ai interesului național, oțeliți, cu voință de fier, cu gândul mereu la veșnicia acestui neam".

Din programul manifestării nu a lipsit presa audiovizuală, realizatorul TV Ionuț Ceaușescu dezvăluind rostul și obiectivele Festivalului Televiziunilor Locale și Producătorilor Independenți SIMFEST, „care oferă jurnaliștilor de televiziune posibilitatea libertății de expresie, versus cinematograful din mall". Cei prezenți au avut posibilitatea de a urmări pelicula ce a primit Marele premiu la ediția din acest an a SIMFEST, și anume, „Enescu Experience" - turneul violonistului Alexandru Tomescu în orașe din România și din Republica Moldova, în vederea strângerii de fonduri pentru renovarea casei memoriale Enescu din localitatea Mihăileni.

La capitolul „muzică și poezie", și de această dată, „Punțile…" au fost la înălțime: Magdalena Dorina Suciu, Armina Flavia Adam, Zeno Fodor („teatrologul împătimit de poezie"), Nicolae Băciuț, Romeo Morari, Victor Luca au citit din creația proprie, dar și din lirica națională și universală, iar folkiștii Angela Mariașiu și Traian Comșa au interpretat piese pe versuri de Nicolae Băciuț, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu.

Un moment aparte l-a constituit „popasul în lumea Thaliei", în cadrul căruia actrița Cristinela Pădure-Olăreanu a impresionat auditoriul printr-un „regal Nicolae Labiș", iar regizorul Radu Olăreanu a recitat „versuri despre iarnă și despre iubirile de altădată", din lirica lui Alexandr Pușkin, dar și poeme ale regretaților Adrian Păunescu și Serafim Duicu.

Fiind… vremea colindului, coborând din Idicel - Sat, nepoate și strănepoate ale scriitorului Lazăr Lădariu, înveșmântate în minunatul port al locului, însoțite de consilierul Petrișor Ilea, au vestit bucuria sărbătorii, aducând lumina bucuriei, colindătorii răsplătiți fiind cu…lumină din lumina… „Punților de lumină".

...„Cred în presa culturală, în menirea și valorile ei", a conchis președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști, dl Doru Dinu Glăvan, anunțând…„vestea minunată" că, în fine, jurnalismul este recunoscut ca act de creație, cu toate beneficiile pe care le incumbă această situație.

„Avem în vedere noi și importante proiecte alături de publiciștii mureșeni", a mai precizat președintele UZP.

Lasă un comentariu