Programul economic al PSD este extrem de optimist. Plin de promisiuni pentru toate categoriile sociale, „dă cu minus" în momentul în care se trage linie şi se calculează impactul măsurilor propuse. Un prim exemplu este bugetul pe 2017, varianta PSD depăşind cu mult calculele deja exagerate ale Guvernului Cioloş.
În timpul campaniei electorale, PSD a avut o strategie neobişnuită în politica românească. A evitat cât de mult a putut confruntările şi, în schimb, a lansat numeroase mesaje pozitive. Campania s-a concentrat astfel pe programul economic pe care l-au gândit economiştii social-democraţi, unul extrem de darnic cu toţi românii. Se ştie că hârtia suportă orice, iar pe politicieni nu-i doare gura să promită. Astfel, pe lângă câteva măsuri normale, pe care şi revista Capital le-a susţinut de-a lungul timpului, şi-au făcut loc numeroase idei curioase. Iar dacă creşterile de pensii şi salarii sunt o constantă în oferta social-democraţilor, reducerea birocraţiei şi eliminarea sau scăderea taxelor sunt o noutate. În acelaşi timp, viziunea cu privire la infrastructura rutieră şi feroviară, precum şi reforma din sănătate, ar urma, conform reprezentanţilor PSD, să dezvolte România în următorii patru ani.
Ce minuni promite PSD
O măsură care îi priveşte pe mai toţi românii este eliminarea impozitului pe venit, de la 1 ianuarie 2018, pentru salariaţii care au minimum 2.000 de lei brut pe lună şi scăderea acestuia de la 16% la 10% pentru cei cu un salariu brut lunar de peste 2.000 de lei. Şi pentru pensionarii care au mai puţin de acest prag pe lună ar urma să fie eliminat impozitul pe venit de la 1 ianuarie 2017 şi redus de la 16% până la 10 % pentru cei care depăşesc această sumă. Pentru cei care desfăşoară activităţi independente, PSD vrea să elimine impozitul pe venit pentru venituri mai mici sau egale cu 24.000 de lei anual şi să scadă acelaşi impozit de la 16% - cât este în prezent - la 10% din suma care depăşeşte nivelul de 24.000 de lei. Măsurile sunt însoţite şi de scăderi sau eliminări ale contribuţiilor (CAS, CASS, şomaj, concedii etc.), acestea ajungând de la 39,25%, cât este nivelul actual, la 35%. Salariul minim ar urma să crească din ianuarie 2017 la 1.400 lei, iar, după majorări succesive, acesta va ajunge în 2020 la 1.750 lei. Veşti la fel de bune ar fi şi pentru pensionari. Punctul de pensie ar creşte la 1.000 lei în 2018 şi va ajunge în 2020 la 1.400 lei, în timp ce pensia minimă ar fi, încă de anul viitor, de 520 de lei. Pentru transferul de proprietăţi cu valoare mai mică de 450.000 lei, impozitul ar urma să fie eliminat, iar pentru proprietăţi mai scumpe de 450.000 lei, să fie de 3% din suma care depăşeşte acest nivel.
De asemenea, PSD vrea eliminarea impozitului pe venitul agricol de la 1 ianuarie 2018, precum şi a impozitului pe autoturisme (capacitatea cilindrică mai mică de 1,600 centimetri cubi), motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport marfă. De asemenea, se doreşte, de la 1 ianuarie 2018, scăderea TVA de la 20% la 18%. Tot din 2018, PSD anunţă TVA zero la vânzarea de locuinţe, 9% pentru publicitate şi TVA generală de 18%. În afară de creşterea pensiilor şi salariilor, toate măsurile sunt pe gustul tuturor celor care preferă un stat minimal. Totuşi, cu atâtea reduceri de taxe şi impozite, rămâne de văzut de unde se vor găsi bani pentru investiţii.
„Orice restricţionare a unor venituri trebuie echilibrată fie cu venituri suplimentare din alte surse, fie cu reduceri de cheltuieli, sau cu ambele. În caz contrar, aceste renunţări la venituri vor crea dezechilibre importante în timp în ceea ce priveşte bugetul de stat, care pot sta la baza unor importante corecţii macroeconomice ulterioare extrem de dureroase (vezi anul 2009-2010). România este o ţară care are nevoie de investiţii majore în infrastructură, educaţie, sănătate, şi multe altele. Aceste cheltuieli trebuie finanţate. A renunţa la multe surse de venit din impozite şi taxe fără a pune nimic în loc sau a face reforme care să compenseze reducerea de venituri, va afecta aceste sectoare importante pentru viitorul României şi pentru creşterea ei economică viitoare sustenabilă", explică Cristian Ionescu, country manager Expense Reduction Analysts.
Una dintre puţinele măsuri care pot, în anumite condiţii, să mai compenseze din efectele reducerilor de taxe este crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), care ar trebui să strângă participaţiuni în valoare de 45 de miliarde lei pe care statul le mai deţine în circa 200 de companii profitabile. „Înfiinţarea Fondului este o idee bună atâta vreme cât este profesionist gestionat, şi nu devine un instrument politic de deservire a unor interese personale. Multe ţări bine dezvoltate economic care se gândesc la viitorul lor au creat asemenea fonduri sau entităţi cu profil similar - Singapore, Norvegia, Qatar, USA, Malaysia, Kuweit. Aceste fonduri au o valoare foarte mare şi sunt unii dintre principalii investitori la nivel global. Atragerea de capital şi management ultraperformant poate avea un impact pozitiv puternic în economie şi ar putea suplini bugetul de stat pentru investiţiile în sectoarele strategice", arată Cristian Ionescu.
Bugetul pe 2017, primul hop
PSD are cea mai optimistă prognoză de creştere economică pentru 2017, respectiv de 5,5%, iar construcţia bugetului deja anunţat a fost realizată pe acest avans al PIB. De altfel, Guvernul Cioloş a făcut un cadru bugetar bazat pe o creştere de 4,3%, iar Comisia Europeană spune că economia României va creşte anul viitor cu 3,9%.
Optimismul exagerat al PSD în ceea ce priveşte evoluţia economiei creşte veniturile din buget la 253,7 miliarde de lei, potrivit estimărilor făcute de economiştii partidului. Iar cheltuielile vor fi de 275,7 miliarde de lei. Însă, calculând toate creşterile promise către Educaţie, Transporturi, Sănătate etc, cheltuielile totale ajung, potrivit calculelor Capital, la 294 de miliarde de lei. PSD promite, de asemenea, majorarea pensiei minime la 520 de lei, respectiv o creştere de 30%. Impactul bugetar al acestei măsuri este de 4,6 miliarde de lei. De asemenea, PSD promite majorarea salariului minim la 1.400 de lei, iar punctul de pensie ar trebui să crească la 1.000 de lei. Pentru aplicarea acestei măsuri e nevoie de 3 miliarde de lei în plus la buget. În ceea ce priveşte fondurile europene, PSD promite o absorbţie record, nemaivăzută de România, respectiv 26,4 miliarde de lei. Asta în condiţiile în care mare parte din proiectele mari nu sunt nici măcar scrise. În 2015, când România a avut cea mai mare absorbţie de când e membră UE, suma atrasă a fost de 24,5 miliarde de lei. Banii pentru bunuri şi servicii, faţă de bugetul realizat de Guvernul Cioloş pentru 2017, sunt mai puţini, respectiv de 38 de miliarde de lei, faţă de 44 miliarde de lei prevăzuţi de Executivul încă în funcţie. Jumătate din aceste sume se duc la spitale şi la Casa de Asigurări de Sănătate. Asta înseamnă că PSD va trebui să reducă sumele distribuite în acest fel. În ceea ce priveşte investiţiile, cheltuielile promise de PSD sunt de 23,8 miliarde de lei, sumă aproape similară cu cea angajată de guvernul Cioloş. Rezultă că creşterea economică realizată suplimentar este fără spor de investiţii, şi, dacă se va realiza, cel mai probabil va fi din nou bazată pe consum. PSD promite, însă fără să specifice sursa de finanţare, 5,4 miliarde de lei în plus la Sănătate, pentru Educaţie 5,3 miliarde de lei, iar pentru Transporturi un plus de 4 miliarde de lei.
Nu tot ce zboară se mănâncă
Calculele PSD nu sunt însă atât de fanteziste pe cât par la o primă vedere. Conştient că România va trebui să se încadreze în deficitul bugetar agreat, Liviu Dragnea a cerut premierului Cioloş să amâne mai multe prevederi din Codul Fiscal care ar trebui să se aplice din 2017. Cu alte cuvinte, eliminarea supraaccizei la carburanţi şi renunţarea la celebra „taxă pe stâlp", măsuri luate în calcul la bugetul gândit de Guvernul Cioloş, nu apar în proiectul de buget al PSD. Bineînţeles, prin explicaţia pe care a dat-o public Liviu Dragnea nu se recunoaşte scopul amânării: trebuie analizat dacă supraacciza va scădea preţul la pompă, în timp ce „taxa pe stâlp" este o măsură de impozitare a profitului companiilor străine.
Cum va arăta însă bugetul pentru 2018, rămâne un mister. Mai mult ca sigur, chiar şi pentru PSD.
