Suntem cu toții năuciți și nu mai știm ce să credem. Este adevărat că marile cadouri se fac în prag de Crăciun și Anul Nou, dar și ele au o limită. Nu însă în cazul PSD și al lui Liviu Dragnea, care odată cu venirea noului an ne-au promis atâtea bunătăți încât nu ne vine să credem. Sunt atât de multe, de variate și de binevenite, încât e greu a discerne falsul de adevăr, dacă este vorba de niște vise sau realități, de niște închipuiri sau pur și simplu șarlatanii. Promisiunile cu care au și câștigat alegerile, vehiculate apoi pe toate canalele mass-media, cu o puternică forță de penetrație în conștiința românului, ne fac să ne simțim parcă în al nouălea cer, îndemnați să credem că, în sfârșit,
„ne-a pus Dumnezeu mâna în cap", că i-a venit vremea și românului nu numai să spere, dar și să creadă că apa va da buluc și la moara sa. Trebuie să fim de acord că scenariul este foarte bine pus la punct, iar liderul Dragnea, care cu o extraordinară forță de convingere pe care ne-o insuflă și nouă, se face garantul unui proiect de transformare a României. Chiar peste noapte, de la un trimestru la altul al anului, atât de grandios încât nici cele mai frumoase vise nu l-ar fi cuprins. O muncă titanică pare a fi fost depusă pentru disecarea fiecărui segment al societății românești, pentru întoarcerea lui, și pe față, și pe dos, pentru identificarea și diagnosticarea anomaliilor, ca apoi să se prescrie rețeta de însănătoșire a acestora prin măsuri pertinente și posibile în același timp, dacă resursele o permit. Peste două sute de asemenea măsuri cu titlu de urgență, cu intenția de a fi aplicate în cursul acestui an, pe trimestre , luni si chiar săptămâni sunt cuprinse în Programul de guvernare elaborat, măsuri care impresionează și arată foarte bine pe hârtie, dar nu știm dacă ele vor putea fi implementate de către cei care sunt chemați să o facă. Și, mai spunem ceva. Nu e vorba de orice fel de prevederi, ci de genul celor capabile să schimbe complet și în bine fața României.
Trebuie să recunoaștem că un asemenea program de guvernare n-a cunoscut România de prin anii 65-70 ai secolului trecut, când se instalase în fruntea partidului comunist Nicolae Ceaușescu. Pe vremea aceea ceea ce s-a promis s-a și înfăptuit, pentru că în mâna comuniștilor era totul, atât resursele, cât și modul de organizare și de mobilizare a oamenilor, a societății. Acum lucrurile stau altfel. PSD mai are mult până la a fi partidul unic, iar în coasta lui stau alte partide, la fel de însetate de putere, și care, în prostul obicei al opoziției, fac tot ce le stă în putință să-i obstrucționeze. Aceasta, indiferent dacă sunt sau nu lezate interesele celor mulți. În plus, chiar dacă la efortul guvernului și al lui Dragnea s-ar alătura toți pesediștii, până la ultimul, mentalitatea de „no combat", dar și de neîncredere instalată în rândul românilor, a societății civile, în cei 27 de ani scurși, grație atâtor eșecuri, tergiversări, generate de vorbărie multă și de minciună, nu le este deloc favorabilă, în aplicarea acestui program.
Cu toate că unii, din neștiință, alții dintr-un prost obicei, resping din capul locului programul, considerându-l nu numai nerealizabil, dar chiar faraonic, personal sunt de acord cu el și îl consider realizabil. Afirm acest lucru în cunoștință de cauză, nu numai în virtutea principiului general că dacă există voință totul este posibil, ci și pentru că România este un teren mănos, atât de răvășit și întors cu susul în jos încât nu este deloc greu să identifici măsurile care trebuie luate pentru aducerea lucrurilor la normalitate. Din acest punct de vedere lucrurile sunt destul de simple. Important este ca cineva să le știe ordinea firească și să le pună la punct pentru a-i da sistemului, bulversat și întors pe dos, funcționalitate și capacitatea de a se regenera și mișca autonom. Dacă specialiștii PSD au considerat aceasta rețeta ideală pentru transformarea României dintr-un vehicul ancrasat și împotmolit într-unul apt pentru un drum lung, înseamnă că trebuie să credem acest lucru. De altfel, aceștia par a se fi oprit cu osebire asupra sistemului de repartiție în societatea românească, total virusat, cu inechități duse până la cer, care au creat piedici uriașe în calea dezvoltării normale, contradicții puternice și chiar ireconciliabile între muncă și capital, între stat și individ, între cei care muncesc și uzurpatori. Încercarea aceasta de a reașeza relațiile sociale și financiare, plecând de la aportul corect al fiecăruia, ni se pare o mare reușită și chiar singura cale de urmat pentru echilibrarea societății românești, pentru a-i da șansa de redresare, acel impuls necesar avântului. Într-adevăr multe metehne ar dispărea de la sine și răni s-ar vindeca în societatea românească dacă s-ar face ordine deplină în sistemul repartiției veniturilor, atât printr-o relaxare fiscală adecvată, cât și prin corecta apreciere a aportului la dezvoltarea societății, unde munca, priceperea, inițiativa și creativitatea trebuie să stea la loc de cinste. Așa cum în sclavagism nu s-a progresat din cauza modului în care a fost tratat adevăratul producător, nici România nu poate prospera corespunzător atâta vreme cât oamenii sunt prost plătiți, și tratați cu salarii de mizerie, apoi jecmăniți la impozite. Acesta este motivul de bază care a determinat migrația în masă a forței de muncă românești peste hotare, sărăcindu-ne, astfel, pe noi înșine.
Dacă zilele acestea am văzut suficientă voință politică, de angajare la realizarea acestui fără precedent Program, autorii lor nu ne-au lămurit suficient cu privire la sursele de acoperire a acestor relaxări fiscale și salariale. Așa cum am mai subliniat, o bună parte din acestea se pot soluționa prin echilibrarea dezechilibrelor, adică luând dintr-o parte și punând în cealaltă, unde-și are rostul. Dar, fără îndoială pentru a se acoperi tot din ceea ce s-a promis, atât salariaților cât și pensionarilor, oamenilor de afaceri, sistemului de asistență socială, sănătate, educație, justiție, este clar că se impune o reformă profundă în gestionarea resurselor bugetare, printr-o mai bună alimentare a visteriei țării, cu veniturile produse în România, punându-se astfel capăt atât evaziunii fiscale, cât și corupției, transferului peste graniță a profiturilor companiilor internaționale. De asemenea ne gândim la o mai bună atracție și utilizare a fondurilor europene. Dar, oricât ar încerca noul guvern să le facă pe toate, sau să facă din fiecare câte puțin, el nu-și va atinge nici pe departe ținta și nu se va putea încununa de succese adevărate, atâta vreme cât nu va mobiliza energiile și potențialul societății românești în vederea realizării de autostrăzi, drumuri speciale și căi ferate rapide, care toate la un loc formează sistemul circulator al României, capitol la care noi suntem foarte rămași în urmă. Iar ceea ce se întâmplă săptămână de săptămână, mai ales sâmbăta și duminica pe Valea Prahovei, pe artera rutieră nr.1 a României, și îndeosebi cu prilejul sărbătorilor, constituie o mare rușine pentru întreaga națiune și mai ales pentru conducătorii ei. Pentru că modernizare și dezvoltare nu poate fi nicăieri în lume și nici în România fără aceste dotări esențiale. Comparând țara cu organismul uman viu, oricât de bine ar fi hrănit și îndestulat acesta, efortul pare zadarnic, dacă sistemul său vascular este la pământ, câtă vreme sângele dătător de viață este împiedicat să circule în voie prin organism, dinspre centru spre periferie și invers, pentru a-i asigura o bună aprovizionare, dezvoltare și întreținere.
Pentru că celelalte partide participante la alegeri nici măcar n-au catadicsit să scotocească prin măruntaiele acestei societăți răvășite, pentru a încerca să-i găsească hibele și a-i detecta cât de cât suferințele (este vorba, desigur, de un program de guvernare), apreciem cu totul îndreptățită pretenția PSD, de a se afla la cârma acestei țări. Iar dacă strădania lui va depăși stadiul bunelor intenții, putem spera că țara este pe mâini potrivite, că va merge pe direcție cea bună, lucru pe care-l dorim cu toții și cam de multă vreme. Așadar, să fie într-un ceas bun! Iar dacă toate sau aproape toate se vor petrece așa cum sunt promise, de dragul progresului în această țară, de care, toți au tras în toate părțile, inclusiv PSD, promitem un parteneriat în tot ceea ce se întreprinde bine pentru națiunea română.
