Probabil obosiţi după Sărbători, puţin letargici, cei din orchestra Filarmonicii au deschis stagiunea mult mai în piano decât în forte şi fortissimo, adică a lipsit exuberanţa pe care ar trebui să o creeze valsurile lui Strauss comparativ cu concertele de la Viena. De data aceasta nu a salutat nimeni de pe scenă şi nu a semănat cu un concert de Anul Nou, ci cu unul obişnuit, dar aşteptăm să îşi reintre în ritm şi Filarmonica. Totuşi muzica lui Strauss a reuşit să creeze starea de euforie necesară scopului ei de a optimiza. Având în vedere că în program piesele trecute erau Accelerationen, polka, Hanuka polka, vals, polka mazurca. Fiindcă sunt obişnuită să merg în fiecare an la aceste concerte, pot să spun că nu a semănat deloc cu sărbătoarea deschiderii noului an, dar totuşi muzica lui Strauss nu poate fi motiv să nu ne bucurăm. Aşa că sperăm că următoarele concerte vor fi mai dinamice, iar cei care răspund şi finanţează şi această instituţie, respectiv, cei de la Consiliul Judeţean, mai activi!
