Gripa
Una dintre cele mai tipice boli, pe timp de iarnă, este gripa, o afecțiune respiratorie, frecvent însoțită de durere de cap, febră, răceală, dureri în tot corpul, frisoane, oboseală și tuse. Se poate instala brusc, este extrem de contagioasă și se poate răspândi prin picături de salivă împrăștiate de o persoană infectată, prin tuse ori strănut. În fiecare an, între 10 și 20 de procente din populația planetei contractează o formă de gripă. „Sezonul" de gripă poate dura din noiembrie până în aprilie. Vaccinul antigripal rămâne cel mai bun mod de a preveni și a combate gripa. Se impune, anual, un nou tip de vaccin deoarece virusurile gripale predominante se modifică în permanență.
Răceala (guturaiul)
Răceala comună este o altă boală frecventă pe timp de iarnă, o afecțiune care atacă toate vârstele; copiii sunt, totuși, cei mai vulnerabili. În medie, un copil va contracta între patru și opt răceli pe an. Vestea bună este că, pe măsură ce cresc, copiii devin rezistenți la viruși. Răcelile încep, de obicei, cu gât iritat, dureri musculare, dureri de cap, scăderea poftei de mâncare și strănut. Nu există niciun vaccin pentru răceală deoarece sunt peste 200 de tipuri de viruși.
Virușii răcelii și ai gripei se pot transmite prin tuse, strănut și suprafețe contaminate, ca de pildă mâinile. Pentru reducerea riscului de expunere, se recomandă spălarea regulată a mâinilor, cu apă caldă și săpun, timp de aproximativ 15 secunde. Copiii trebuie învățați să facă același lucru. Potrivit Asociației Food and Drug Administration (FDA), o altă modalitate de igienizare a mâinilor este frecarea lor cu substanțe ce conțin alcool. Metoda este însă ineficace atunci când mâinile sunt foarte murdare sau prezintă leziuni, pentru că materia organică - praful sau sângele - inactivează alcoolul, făcându-l incapabil să distrugă bacteriile.
Complicații ale bolilor de inimă
În timpul sezonului rece, numărul cazurilor de afecțiuni cardiace tinde să crească, deoarece temperaturile reci determină constricția vaselor de sânge, ceea ce mărește riscul de accident vascular cerebral, infarct miocardic și ruptură de artere. În plus, expunerea îndelungată la frig pune presiune asupra sistemului cardiovascular.
Studiile efectuate de cercetătorii de la Clinica Mayo din Rochester - SUA au arătat că „oamenii sunt mai bolnavi pe timp de iarnă". O analiză a datelor de spitalizare pentru perioada 2002 - 2012 a relevat că peste 12 milioane de oameni au fost internați din cauza insuficienței cardiace. Luna cu cele mai multe internări a fost februarie, după care cifrele au început să scadă, cele mai puține cazuri înregistrându-se în luna iulie. Un alt studiu mai recent, în cadrul căruia au fost analizate peste 74 de milioane de decese care s-au produs între 1985 și 2012 în 13 țări cu climă rece până la climă subtropicală, a relevat că temperaturile scăzute ucid de 20 de ori mai mulți oameni decât canicula.
Artrita
Artrita este o altă afecțiune care poate fi declanșată sau agravată de vremea rece. Majoritatea persoanelor care suferă de artrită știu că umezeala și temperaturile scăzute le amplifică durerile; unii pot prezice dacă va ploua sau va ninge, în funcție de intensitatea durerii și a rigidității pe care le resimt. Cercetătorii de la Universitatea Tuft susțin că modificarea presiunii barometrice agravează durerile de genunchi în cazul persoanelor care suferă de artrită, în vreme ce alte studii, dimpotrivă, susțin că nu există nicio legătură între starea vremii și durerile asociate artritei. S-a constatat că vitamina D, alimentele bogate în acizi grași omega-3 și vitaminele K și C reduc inflamația și durerile celor suferinzi de artrită.
Depresia de iarnă
Tulburarea afectivă sezonieră (Seasonal Affective Disorder) este un tip de depresie legată de schimbările de anotimp. Simptomele constau în dificultăți de concentrare, lipsă de energie, scăderea interesului pentru activitățile zilnice, pofta de alimente bogate în carbohidrați, creșterea în greutate, somnolența, senzație de greutate în brațe și picioare. Aceste simptome se instalează toamna și continuă pe tot parcursul lunilor de iarnă. Cauzele acestei afecțiuni rămân, deocamdată, necunoscute. Totuși, printre factorii responsabili a fost identificată dereglarea ceasului biologic intern, precum și dificultăți în reglarea serotoninei, un neurotransmițător care afectează starea de spirit. Scăderea luminii soarelui poate provoca o scădere a serotoninei, fapt ce ar declanșa depresia. Depresia sezonieră este depistată mai ales la femei (70-80%) în jurul vârstei de 30 de ani, dar și la populațiile care trăiesc mai departe de ecuator. Faptul este pus pe seama scăderii luminii solare în timpul iernii. În lipsa unui tratament adecvat (terapie luminoasă, consiliere psihologică, antidepresive, activitate fizică, o dietă echilibrată), simptomele se pot agrava, ducând la apariția gândurilor de sinucidere, abuz de droguri etc.
Așadar, asigurați-vă un mediu ambiant mai luminos, ridicați jaluzelele, tăiați crengile copacilor care blochează pătrunderea luminii în încăpere, așezați-vă aproape de fereastră, acasă ori la locul de muncă, bucurați-vă de soarele iernii, oricât este el de zgârcit! (sursa - ministryhealth.org)
