SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ÎN IMPAS!

Distribuie pe:

Ceea ce se întâmplă în prezent în societatea românească, având ca miză preluarea cu orice preț a puterii totale de către Președintele țării, conduce în mod inerent spre o criză globalizată a societății românești, în afara oricărei retorici clamate a statului de drept și a principiilor democrației, încălcate în mod flagrant și sfidător de către cei care s-au îndeletnicit cu o asemenea retorică cosmetizată a acestor principii. Ca cetățean, rămân mai mult decât indignat față de „indignarea" celui care ne reprezintă ca națiune, indignându-ne la rândul său, care într-un mod total antidemocratic și anticonstituțional, satisfăcut de „lucrul bine făcut", cu un zâmbet al învingătorului incită prin limbajul și comportamentul său neinspirat la anarhie, dezbinare și dezordine socială, încălcând nu doar ordinea constituțională, ci însăși principiile statului de drept, legitimate și consfințite juridic, susținând dezordinea și anarhia.

Desigur, dincolo de pretextul acestor mișcări de stradă, care par să configureze un sindrom cu o simptomatologie comună, asemenea celorlalte evenimente și fenomene sociale, pe fondul aceleiași etiologii disimulate (cauzele și interesele fiind aceleași), scenariul și regia care pun în mișcare un asemenea scenariu nu sunt întru totul autohtone, ele urmând unui algoritm prin care nu se urmărește nimic altceva decât „căderea liberă" a societății românești, mai precis aservirea României unor interese străine în conformitate cu care se fac asemenea jocuri politice regizate. Este greu de presupus că aceste manifestări protestatare comportă doar resorturi interioare, și că presupun doar o miză politică internă, atâta timp cât reacțiile protestare ale grupurilor de presiune (mitingii de profesie și nu din spirit civic), răspund la comandă atunci când cei care îi gestionează pierd nu doar o parte a puterii (în prezent puterea legislativă și guvernul), ci atunci când își simt amenințate privilegiile prin pierderea puterii și influenței. De ce se vrea schimbarea acestui guvern și destabilizarea societății și implicit a ordinii sociale prin pretinsele revendicări ale menținerii statului de drept, recurgându-se la aceleași practici primitive, gen Colectiv, nu este o întrebare retorică la care nu se poate răspunde! Răspunsul acestei întrebări este regăsit în aceste resorturi ale puterii, dincolo de orice interes național, după cum par să se manifeste în mod disimulativ orice partid și coaliție, fie aflate la putere, fie în opoziție, scopul tuturor nefiind altul decât decât preluarea și menținerea puterii. Cine crede că manifestarea în masă împotriva acestor Ordonanțe guvernamentale, care constituie „Nodul Gordian" ce incită la asemenea mișcări și convulsii sociale, este adevărata miză politică a acestor mișcări, nu înțelege în profunzime subtilitățile perverse ale acestor mișcări, căzând pradă acestor manipulări și diversiuni, care pot culmina prin forma paroxistică a acestora, adică printr-un război civil. Căzând într-o asemenea capcană bine instrumentată, România poate ajunge pradă celor care tânjesc atât de mult la ea atât din interior, cât și din afară, cu costuri sociale incalculabile. Nu trebuie exclus faptul că prin aceste Ordonanțe (care mult mai adecvat prin implicațiile induse trebuiau legiferate prin instituția democratic legislativă și nu pe cale executivă!?), se urmărește promovarea și apărarea unor interese de grup și individuală, în defavoarea altora, care resimt un asemenea act juridic drept o amenințare individuală (siguranța și ordinea socială), fapt ce conduce în mod iminent la scindarea societății și din acest punct de vedere. În realitate, prin aceste ordonanțe se urmărește atât „legitimarea" amnistiei și grațierii unor fapte și pedepse, conforme cu jurisdicția în vigoare, cât și prevenirea unor posibile privări de libertate a unor demnitari politici, confruntați cu unele fapte penale (care beneficiază de prezumția de vinovăție și/sau sunt deferiți judecării acestor fapte), apelându-se în acest sens la acel principiu machiavelic, prin care etica scopurilor ar devansa și susține etica mijloacelor. Din acest punct de vedere, pe fondul unei asemenea mize disimulate, mișcarea protestanților ar fi justificată, întrucât, așa cum este cunoscut, libertatea de opinie și acțiune sunt garantate constituțional. Realitatea este din păcate cu totul alta, protestarii nu reprezintă aceste interese de ordin democratic, ci se constituie într-un mijloc - instrument prin intermediul cărora se urmărește realizarea scopului celor care îi manipulează, constând în preluarea puterii politice în întregime de către Președintele țării și acoliții săi (susținut de serviciile secrete - Sistem, ca suprastructură a puterii), în vederea aservirii țării celor care l-au propulsat spre o asemenea funcție supremă în stat. Ceea ce a făcut prin incitarea la violență și instabilitate cu ocazia acestui miting îl delegitimează nu doar prin funcția deținută, ci și ca cetățean român (a nu se uita naționalitatea!), demonstrând, dacă mai era necesar, că puterea de care dispune în prezent nu este decât un instrument în vederea menținerii privilegiilor și a imunității lui, pentru care, așa cum s-a putut vedea și cu această ocazie, într-o satisfacție deplină, este în măsură să recurgă la orice act iresponsabil și ilegitim în raport cu funcția și responsabilitatea ce le incumbă acestea, nu în vederea apărării ordinii sociale și a statului de drept, ci a conservării puterii și a intereselor sale și a celor care îl susțin. De aceea, ceea ce se întâmpă în societatea românească, prin implicarea mai mult decât neinspirată și condamnabilă a șefului statului, într-un aparent conflict social-politic latent, lezează nu doar principiile statului de drept, ci se poate constituii într-o premiză reală a unei stări conflictuale ce poate degenera în ceea ce desemnăm prin război civil. Astfel, scopul incitării și întreținerii acestor mișcări sociale, aparent neviolente, are în substratul lor acești germeni ai schimbării și preluării puterii totale de către un singur pol al puterii, sfidând atât ordinea de drept, cât și interesul național, înscriind România pe orbita distrugerii și instabilității, cu consecințe politice, economice și sociale imprevizibile. 

Lasă un comentariu