Românii au fost în trecut unul dintre popoarele cu spirit inovativ foarte pronunțat, avangardist. Stau mărturie numeroasele brevete de invenții cu autori români, care sunt la baza unor bunuri uzuale din epoca modernă. Stiloul inventat de Petrache Poenaru și motorul cu reacție creat de Henry Coandă sunt doar două exemple .
Mai nou, însă, mărturiile arheologice ne arată și o față surprinzătoare a inventivității românești, care s-a manifestat și în chestiuni așa-zis prozaice, ce țin de traiul de zi cu zi, casnic.
În localitatea Negrilești, județul Galați o echipă de cercetători condusă de arheologul Costel Ilie, de la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea" din Galați, a scos la lumină o instalație de încălzire a locuinței veche de circa un mileniu, care nu a mai fost identificată (cel puțin deocamdată) în spațiul românesc. Este vorba despre un calorifer arhaic (să nu uităm că vorbim despre lucruri întâmplate acum 1.000 de ani), care folosea apa ca element de stocare a căldurii. Mai exact, strămoșii noștri utilizau vase mari din lut, cu pereții groși, în care introduceau bucăți de piatră înfierbântate în focul vetrei, apoi umpleau vasele cu apă. Lichidul se încălzea și, vreme de ore bune, radia căldura în încăperea în care se afla vasul. Se pare că în locuințele oamenilor înstăriți existau mai multe astfel de vase, ale căror dimensiuni erau diverse (între zece și circa 40 de litri), pe care le foloseau într-un soi de rotație, astfel încât în timp ce unele „calorifere" se aflau „la încărcat", altele le țineau locul în interiorul casei. La fel de interesant este că vasele pentru încălzit erau produse tot în așezarea respectivă, unde a fost descoperit acum câțiva ani un cuptor pentru ars ceramică vechi de peste 1.700 de ani. O soluție modernă și ieftină pentru acele timpuri. Soluția de încălzire era una modernă, o adevărată revoluție tehnologică pentru acele vremuri.
Există informații că pentru încălzirea apei se foloseau atât pietre obișnuite de râu, cât și pietre vulcanice, recunoscute (în prezent) ca având proprietăți de transfer termic mult mai bune decât pietrele de sedimentație.
Oala-calorifer descoperită la Negrilești poate fi admirată la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea" din Galați, acolo unde muzeografii vă pot explica pe îndelete întregul „proces tehnologic".
