Secretele fabuloasei descoperiri din Sarmizegetusa Regia

Distribuie pe:

Povestea uneia dintre cele mai impresionante descoperiri înregistrată în ultimul secol în Sarmizegetusa Regia, singura trusă medicală antică ale cărei componente ar fi fost folosite de strămoșii noștri la intervenții chirurgicale, a început în 1954.

Trusa descoperită în Sarmizeegtusa Regia conținea atât piese de import (penseta și placa de cenușă), cât și de origine locală (vasele ceramice).

Istoricul și arheologul Ion Horațiu Crișan a luat parte la descoperire și a cercetat obiectele, oferind publicului, potrivit mărturiei sale, dovada cea mai elocventă a existenței unei chirurgii traumatologice la daci.

„Trusa medicală am descoperit-o în 1954, cu ocazia dezvelirii uneia dintre terasele Dealului Grădiștii, loc pe care era așezat orașul Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuințe distruse cu ocazia celui de-al doilea război al lui Traian (105 - 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu mâner de fier. Caseta cuprindea: o pensetă de bronz, o lamă de cuțit din fier cu apărători de bronz, o placă formată din cenușă vulcanică presată și cinci mici borcănașe de lut ars", afirma Ion Horațiu Crișan, în volumul „Civilizația geto-dacilor" (București, Dacica, 2008). Penseta ar fi fost folosită, în opinia arheologului, pentru înlăturarea corpilor străini și a schijelor de oase din răni. Lama de cuțit din fier a fost utilizată ca instrument chirurgical, ca bisturiu, susținea autorul. Cenușa vulcanică era presărată pe răni, cu rol absorbant și cicatrizant, informa Ion Horațiu Crișan.

Medicina era practicată mai ales de preoți, spune autorul, iar piesele de import ale trusei medicale arătau că dacii aveau legături strânse cu civilizațiile mediteraneene ale vremii.

„Pe lângă vrăji și practici mistice, preoții geto-daci foloseau și elemente terapeutice reale. Platon (Charmides, 156) ne transmite chiar un principiu de medicină dacică practicată de preoți, în frunte cu marele preot". Principiul este cel integralist, care se regăsește la adepții școlii din Kos, școală ce a culminat cu Hipocrate, cel mai strălucit reprezentant al medicinei antice. Despre proveniența din import a pensetei din trusa medicală din Sarmizegetusa Regia au adus informații și alți arheologi. „Penseta descoperită în trusa medicală de la Grădiștea de Munte aparține unui tip mai complex, fiind foarte probabil o piesă de import. Cea mai bună analogie pentru această piesă se află într-o trusă medicală descoperită pe insula Kos, datată din perioada elenistică, nu înainte de secolul al doilea î. Hr.", informa cercetătoarea Liliana Daniela Suciu, în lucrarea „Instrumentar medical și farmaceutic în Dacia Preromană", (Revista Fontes Historiae, Bistrița Năsăud).

Autoarea studiului despre instrumentarul medical al dacilor informa că în Dacia preromană trusele medicale sunt foarte rare, iar majoritatea instrumentelor medicale au fost găsite disparat în siturile dacice. „Singura trusă cunoscută deocamdată este cea descoperită în locuința de pe terasa a V-a a platoului cu șase terase de la Grădiștea de Munte. Piesele au fost descoperite împreună, ele constituind inventarul unei casete de lemn din care s-au mai păstrat mânerul de fier și fragmente din ferecătura de bronz care o decora. Pe lângă instrumentele de metal (pensetă, bisturiu) și piatră (placa din cenușă vulcanică) trusa mai conținea și cinci recipiente ceramice de mici dimensiuni. Toate au fost confecționate la roată și reprezintă miniaturi ale unor vase tipice civilizației dacice. Ținând cont de inventarul trusei, putem presupune că ea aparținea unui medic chirurg, spre această interpretare ducând prezența în componența trusei a pensetei și bisturiului. Placa de cenușă putea fi folosită la stoparea hemoragiilor și grăbirea cicatrizării rănilor, iar văscioarele puteau fi utilizate la păstrarea unor substanțe necesare în tratarea unor afecțiuni", informa cercetătoarea Liliana Daniela Suciu, în lucrarea „Instrumentar medical și farmaceutic în Dacia Preromană".

În prezent, situl arheologic este inclus în patrimoniul UNESCO, alături de alte cinci cetăți dacice și este unul dintre cele mai populare monumente istorice ale țării.

 

Lasă un comentariu