Spune povestea că era odată o haită de lupi. Conducătorul haitei era foarte bătrân. Când se pregăteau să meargă la vânătoare, lupul cel bătrân le-a spus că nu mai este în stare să conducă grupul. Atunci, din haită a ieșit un lup tânăr, voinic și mândru, s-a apropiat de bătrânul lup, rugându-l să-i permită să conducă el grupul. Lupul bătrân a fost de acord, iar după aceasta haita a mers în căutarea hranei.
Peste o zi, haita s-a întors cu vânatul. Lupul tânăr i-a spus lupului bătrân că au atacat șapte vânători și fără probleme i-au sfâșiat.
A venit din nou timpul ca haita de lupi să meargă la vânătoare, având în frunte lupul cel tânăr. De data aceasta nu s-a întors atât de repede. Peste un timp, lupul bătrân îl vede pe cel tânăr, murdar de sânge din cap până-n picioare. El a povestit bătrânului că haita s-a năpustit asupra a trei oameni și că doar el a rămas viu din toată haita. Bătrânul, uimit, l-a întrebat:
- Dar cum așa? Data trecută ați atacat șapte vânători și v-ați întors nevătămați și cu vânat. Dar acum?
Lupul cel tânăr i-a spus:
- Atunci erau șapte vânători. De data aceasta erau trei prieteni buni.
(Din volumul „Sub mantia speranței", apărut la Editura „Vatra Veche", Târgu-Mureș, 2017)
