Ca și în alți ani, cele două secțiuni ale concursului de Creație (poezie) și de Recitare din lirica eminesciană, rezervate elevilor și studenților, s-au desfășurat sub pavăza protectoare a „românului absolut", cel care a reinventat limba română, dându-i prin vers carate de strălucire, nemaiavute până atunci. Mihai Eminescu a fost pe buzele tuturor celor prezenți în sediul primitoarei clădiri a Primăriei din localitate: concurenți, juriu, public etc., într-o zi însorită de ianuarie, într-un Blaj ce știe să-și valorifice zestrea culturală și unde marele poet de mai târziu a poposit, în primăvara anului 1866, la vârstă jună de 16 ani, dăruind orașului de la întretăierea Târnavelor un apelativ inspirat de geniul său, „Mica Romă", făcându-l astfel nemuritor. De asemenea, și colocviul literar ce a precedat concursul, intitulându-se „Mihai Eminescu - omul deplin al culturii românești", a fost firesc, ca o uvertură la noianul de versuri eminesciene, care a curs cu bucurie și mândrie din gurile copiilor care s-au întrecut în recitări.
În numele acelui popas la Blaj, de 3 luni și ceva, dar și în numele a ceea ce este Eminescu actualmente pentru poporul român și pentru lirica națională și universală, Asociațiunea ASTRA, Despărțământul „Timotei Cipariu" din Blaj, condus de inimoasa profesoară Silvia Pop, în calitate de președintă a Despărțământului, sprijinită și de alte instituții, precum Primăria și Consiliul Local Blaj, Consiliul Județean Alba și Biblioteca „Lucian Blaga" Alba Iulia, s-a întrecut din nou în organizare, sărindu-și „umbra", cum ar spune poetul.
D-na Silvia Pop „argintul viu" al organizării celor 17 ediții de până acum a avut și cuvântul de deschidere, vorbind despre Eminescu la Blaj (motiv pentru care, a spus domnia sa, Blajul este „un oraș eminescian"), despre statuile, monumentele și cărțile editate de către blăjeni dedicate EMINULUI POET, amintind, de asemenea, că Blajul este (se pare) locul combustiei poeziei „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!". De asemenea, d-na viceprimar, prof. Livia Mureșan, în cuvântul său avut a felicitat organizatorii, arătându-și speranța că oaspeții vor avea gânduri frumoase „privitor la ceea ce se întâmplă la Blaj". La rândul său, prof. universitar Dumitru Acu, președintele național al ASTREI, a pledat pentru iubirea de țară „așa cum a avut-o Eminescu", poet național „pe care trebuie să-l iubim tot timpul". Așteptat cu mult interes, cuvântul lui Nicolae Băciuț, directorul Direcției pentru Cultură Mureș, invitat pentru a fi Președinte al juriului Secțiunii de Recitare din lirica eminesciană, a avut de toate: prețuire, iubire, dezamăgire, speranță. Prețuire pentru oameni care sunt animatori culturali, aproape în sens anatomic, din această categorie făcând parte d-na Silvia Pop („Nici nu vreau să-mi imaginez cum ar arăta Blajul fără d-na Silvia Pop….deși uneori în spatele unei femei puternice, cum e doamna Pop, stă …un bărbat puternic, domnul Pop…"), amintind, de asemenea, și de bibliotecara Dinuca Burian, de la Biblioteca „Liviu Rusu" din Sărmaș, care „în ciuda precarității susținerii", continuă să existe! Dezamăgire pentru instituțiile de cultură care sunt multe nevoite să „trăiască de pe o zi pe alta", unele chiar cu „buget zero" pentru activități culturale etc. Desigur, Eminescu a fost centrul de greutate al luării sale de cuvânt, rememorând, printre altele, o discuție de a sa purtată cu Nichita Stănescu, în 1979, unde acesta din urmă, întrebat de viitorul poeziei, i-a răspuns indubitabil că este „întoarcerea la Eminescu!". A mai vorbit de poetul Ioan Alexandru, care a avut ca temă la lucrarea de doctorat „Patria de la Pindar la Eminescu", amintind și de poetul care „a murit de Eminescu", Grigore Vieru, și care se întorcea, în ziua accidentului fatal, de la o evocare Eminescu. Apoi acesta a recitat versuri semnificative din Grigore Vieru, dedicate lui Eminescu, limbii române și… Transilvaniei, „…vatră caldă, luminoasă ca litania…". Subsemnatul, în cuvântul meu, am refăcut, cu date, întâmplări și situații, drumul făcut de către Eminescu în Transilvania, în primăvara anului 1866, prin Reghin, Târgu-Mureș (unde, se pare, a ajuns în 1 iunie și a plecat în 3 iunie) Târnăveni, pentru a ajunge la „locul de unde a răsărit soarele românismului" (după I. Heliade Rădulescu), adică Blajul. Am recitat, de asemenea, câteva poezii proprii dedicate acestuia. D-l Dumitru Bolțan, vicepreședinte al ASTREI, a vorbit despre Aron Cotruș, poetul care „l-a divinizat pe Eminescu". Dintre cei care au venit cu elevii la concurs, și-au exprimat gândurile: Luminița Avram (Ploiești) - „De câte ori trecem Carpații luăm ceva din aripa lui Nichita Stănescu și ducem acasă ceva din inima lui Eminescu"; Gelu Ionescu (Ploiești) - „Noi ne asumăm faptul că suntem români, că vorbim românește, că tipărim reviste, unde cultivăm marii creatori"; Valeria Bilț (Tg. Lăpuș) - „Eminescu chiar există. Uitați-vă cum ne mobilizează". Și într-adevăr a fost o mobilizare pe toate fronturile, dar parcă „frontul" recitatorilor a fost cel mai convingător. Cu voci tremurânde, cu voci calde, ferme sau voci în schimbare, cu toții ne-au purtat prin stihurile eminesciene. S-au recitat poeme precum. „Doina", „Cugetările sărmanului Dionis", „Steaua vieții", „Luceafărul", „Crăiasa din povești", „Sara pe deal", „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie", „Povestea codrului", „Revedere", „Ce te legeni…", „Scrisoarea a III-a"… și multe alte minunății. Juriul format din Nicolae Băciuț - Președinte, Dumitru Acu, Ana Hinescu, Răzvan Ducan, Daniela Pănăzan și Claudia Oancea, ca membri, a judecat cu obiectivitate, iar în final, celor mai meritoși recitatori le-au fost oferite premii constând în diplome, medalii cu tricolor, cupe, cărți și bani. De asemenea, au fost premiați și câștigătorii Secțiunii de Creație, unde lucrările au fost trimise în prealabil.
Rezultate concurs
La creație, MARELE PREMIU a fost acordat eleviei Iacob Iulia Daria - Liceul Teoretic „Mihai Eminescu", Cluj-Napoca.
Au fost acordate 28 de premii pentru elevi și studenți din toată țara. Președintele Juriului a fost Aurel Pantea.
La Interpretare din lirica eminesciană, președinte de Juriu Nicolae Băciuț, au fost aproape cincizeci de participanți.
Marele Premiu a fost acordat Grupului teatral Derris, de la Casa de Cultură ,,I. L. Caragiale" Ploiești (Denisa Pantazi, Marian Dumitru).
La secțiunea liceu, mureșenii au obținut câteva premii importante: Giulia Blăjan- Liceul Teoretic ,,Samuil Micu" Sărmașu, Premiul I, Anamaria Rusu - Liceul Tehnologic Nr. 1 Luduș, Premiul II, Alexandru Marin Mărginean - Liceul Tehnologic Nr. 1 Luduș, Premiul III; la clasele I-VIII, Marele Premiu: Boca Andreea - Școala Gimnazială Cătina, jud. Cluj, Cenan Olivia - Liceul Teoretic „Samuil Micu" Sărmașu, Vărzar Maria - Biblioteca Orășenească „Liviu Rusu" Sărmașu, Premiul I, Roșca Bianca - Biblioteca Orășenească „Liviu Rusu" Sărmașu, Premiul II, Grupul teatral: Varga Maia, Gorgan Alexandra, Mujnoi Alex - Școala Gimnazială Sărmășel-Gară, Premiul II, Cozma Ioan Casian - Liceul Tehnologic Nr. 1 Luduș, Premiul III.
Se cuvine să felicităm organizatorii, dar și pe cei care i-au îndrumat pe elevii mureșeni: Dinuca Burian (Biblioteca „Liviu Rusu", Sărmașu), prof. înv. primar Iuliana Socaciu (Școala Gimnazială Sărmășel-Gară), Olivia Cenan ș.a.).
Organizatorii au acordat diplome de gratitudine scriitorilor mureșeni care au susținut de-a lungul timpului acest proiect: Lazăr Lădariu, Nicolae Băciuț și Răzvan Ducan.
NICOLAE BĂCIUȚ
