Tema cursului de schimb a fost și rămâne foarte prezentă în spațiul public. Evoluția cursului este un subiect extrem de sensibil având în vedere că în jur de jumătate dintre împrumuturile contractate de populație și companii sunt în valută, majoritatea în euro.
În aceste condiții, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Leul s-a depreciat în această săptămână cu circa 0,6% față de euro, comparativ cu nivelul de la sfârșitul săptămânii trecute, în principal din cauza tensiunilor politice, cotația sărind joi la 4,5337 lei/euro, maximul acestui an.
Continuarea tensiunii pe scena politică poate crește riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului și, concomitent, crește și tensiunea românilor cu credite în euro.
Pe lângă faptul că o depreciere semnificativă a leului mărește factura populației și companiilor cu credite în valută, poate antrena deteriorarea portofoliilor de credite ale băncilor și creșterea împrumuturilor neperformante, erodează profiturile companiilor de pe bursă care se finanțează în valută și accentuează și temerile consumatorilor.
De asemenea, deprecierea leului scumpește importurile și poate antrena deteriorarea consumului intern, ceea ce poate încetini creșterea economică. Totodată, o astfel de evoluție poate exercita presiuni ascendente asupra inflației și asupra stabilității financiare.
Analiștii anticipau la începutul anului că în 2017 cursul leu/euro ar putea să fluctueze în intervalul 4,4-4,6 lei/euro, însă nu excludeau episoade de volatilitate, determinate în principal de factori interni sau externi.
Moneda națională a închis anul 2016 pe depreciere în fața principalelor trei valute - euro, dolar și franc elvețian. Leul a cumulat o depreciere de 3,75% față de dolarul american, comparativ cu nivelul de la sfârșitul anului 2015, în timp ce în raport cu francul elvețian a pierdut aproximativ 1%. Deprecierea leului față de euro în 2016 a fost de doar 0,4%. (sursa: Ziarul Financiar)
