„Trebuie să facem mai mult pentru a pune capăt numeroaselor tragedii pricinuite de cancer. Aproximativ o treime din cazurile de cancer pot fi prevenite, altele pot fi vindecate dacă sunt diagnosticate și tratate din timp. Și, chiar când boala este în stadiu avansat, pacienții trebuie să beneficieze de îngrijiri paliative".
(Ban Ki-moon, fost Secretar general al Organizației Națiunilor Unite)
În fiecare an, la 4 februarie, Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) marchează Ziua Mondială a Cancerului, sprijinind organizațiile de profil în vederea promovării unor modalități de a ușura povara globală a acestei boli.
Cancerul înseamnă creșterea necontrolată și răspândirea celulelor. Poate să afecteze aproape orice parte a organismului, de multe ori, celulele canceroase invadând țesuturile din jur, putând să determine metastaze la distanță față de locul unde au apărut inițial.
Multe tipuri de cancer pot fi prevenite prin evitarea expunerii la factorii de risc, ca de pildă, fumatul. Pe de altă parte, o proporție semnificativă din cazuri pot fi vindecate prin chirurgie, radioterapie sau chimioterapie, mai ales dacă sunt depistate în faze incipiente.
În perioada 2016-2018, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului se desfășoară sub sloganul „Noi putem. Eu pot", explorând modul în care întreaga populație a planetei - colectivități sau indivizi - poate contribui la reducerea poverii globale a cancerului.
Organizația Mondială a Sănătății precizează:
- cancerul este principala cauză de deces la nivel mondial, în 2012 înregistrându-se 8,2 milioane de decese cauzate de cancer;
- cancerul de plămâni, stomac, ficat, colon și de sân provoacă, anual, cele mai multe decese;
- aproximativ 30% din decesele cauzate de cancer sunt cauzate de cinci riscuri comportamentale și de nutriție: indicele de masă corporală ridicat (obezitatea), consumul redus de fructe și legume, lipsa de activitate fizică, fumatul, consumul de alcool;
- consumul de tutun reprezintă cel mai important factor de risc pentru cancer, cauzând, la nivel mondial, 22% din decesele cauzate de această boală, precum și 71% din decesele de cancer pulmonar;
- infecțiile virale cu HBV (virusul hepatitei B) și HPV (Human Papiloma Virus) sunt responsabile pentru până la 20% din decesele datorate cancerului, în țările cu venituri mici și mijlocii;
- aproximativ 70% din totalul deceselor provocate de cancer în 2008 s-au produs în țările cu venituri mici și mijlocii;
- se estimează că, până în 2030, la nivel mondial, decesele provocate de cancer vor continua să crească, fiind estimate la 13,1 milioane în 2030.
Potrivit celui mai recent studiu Global Burden of Cancer (Povara globală a cancerului), în 2013 boala se plasa pe locul al doilea ca număr de decese la nivel mondial, după bolile cardiovasculare, în România, numărul cazurilor și al deceselor fiind în creștere mai mare față de media regională și globală. Cifrele arată că în România, în 2013, au apărut peste 67.000 de noi cazuri de cancer, față de 50.000 în 1990, principalele tipuri, la ambele sexe, fiind: cancerul pulmonar, colorectal, de sân, de prostată, de col uterin, oral, gastric, pancreatic și vezical.
De menționat că recentul Raport Euro Health Consumer Index 2016, care monitorizează performanța sistemelor de sănătate din 35 de țări europene, pe baza datelor oficiale, plasează România pe ultimul loc, după țări precum Albania, Bulgaria sau Muntenegru care, în anii trecuți, ocupau ultimele locuri în clasament. La frecvența infecțiilor intra-spitalicești, România se situează pe ultimul loc, iar la capitolul vizând lipsa de performanță a sistemului de sănătate, ne aflăm pe locul al 10-lea în ce privește alocarea de la buget a fondurilor de sănătate. (surse - un.org/cancerday; euro-health.ro)
