Din patru în patru ani, CIA - Agenția Centrală de Informații (Central Intelligence Agency), serviciu secret extern al Statelor Unite ale Americii, redactează un raport pe care-l dă publicității și care are în vizor probleme capitale ale omenirii.
Înființat în anul 1947 - conform Wikipedia -, „pe lângă activitățile de spionaj, de strângere și de analiză a informațiilor despre guverne străine și persoane, cu scopul de a le pune la dispoziția instituțiilor statului american și statelor partenere, CIA întreprinde și acțiuni sub acoperire („Covert Operations") în străinătate. Să mai spunem că, „Spre deosebire de NSA, CIA acționează mai mult prin resurse umane (Human Intelligence) decât prin interceptare (Signal Intelligence). În perioada războiului rece, principalul său adversar era KGB, care s-a transformat, după destrămarea Uniunii Sovietice, în serviciul secret intern rus FSB. Serviciul secret se află sub jurisdicția președintelui Statelor Unite. Unitatea este controlată, în plus, de către un comitet al serviciilor secrete format din membrii Senatului și ai Camerei Reprezentanților, însă, spre deosebire de alte servicii secrete americane, Agenția Centrală de Inteligență nu trebuie să-și facă public bugetul. Criticii consideră acest fapt a fi o încălcare a Constituției americane. Sediul CIA este amplasat în Langley, Virginia.
Cum spuneam, o dată la patru ani, agenția dă publicității un raport, care, în acest an, este intitulat „Lumea în 2035, văzută de CIA și Consiliul Național de Informații: Paradoxul progresului", varianta franceză fiind publicată de editura „Equateurs". Despre documentul de 300 de pagini se spune că s-a aflat pe biroul lui Donald Trump încă din momentul învestirii sale ca președinte al SUA și că previziunile Agenției americane de Informații privind viitorul planetei nu sunt deloc optimiste.
În mod evident, asupra unui document de asemenea importanță mă voi abține de la orice comentariu, lăsând cititorilor întreaga libertate de interpretare.
CIA pune clar problema, încă de la început: „În cei cinci ani care vor urma, va exista o creștere a tensiunilor dintre state și în interiorul statelor" - semnalează jurnalul parizian „Liberation.fr", În paralel, va încetini creșterea mondială, iar amenințarea teroristă va spori sub diferite forme, și statelor tot mai divizate le va fi greu să-i facă față. „Miza centrală a guvernelor și societăților va fi aceea de a concilia talentele individuale, colective și naționale, pentru a aduce securitate, prosperitate și speranță". Din această perspectivă, în raportul său, CIA a imaginat trei scenarii referitoare la starea lumii între 2020 și 2035: „insule", „orbite" și „comunități".
„Scenariul nr. 1: o lume de insule izolate. La 20 de ani după criza financiară din 2008, economiștii lumii iau act de state fragilizate, repliate în ele însele. «Combinarea tuturor acestor evenimente a dat naștere unei lumi fragmentate și în defensivă, în care statele neliniștite caută metaforic și fizic să construiască ziduri pentru a se proteja de problemele externe, formând astfel INSULE într-un ocean de instabilitate», arată raportul. În Europa, ca și în America de Nord, statele nu au știut să se adapteze bulversărilor economice și sociale ale acestei lumi noi. În Asia, aceeași constatare, boomul emergențelor a căzut: «Pentru că nu au știut să genereze suficiente cereri interne spre a stimula economia lor când piața mondială a încetinit, China și India au rămas închise în „capcana venitului mediu" și au cunoscut o stagnare a creșterii lor, a salariilor și condițiilor de viață».
Clasele medii, căpătând acest statut înaintea crizei din 2008, sunt pe moarte, iar o parte a acestei populații a ajuns la niveluri moderate de sărăcie. Consecințele nefaste ale mondializării, îndeosebi creșterea inegalităților și ascensiunea populismului au determinat statele să adopte mereu măsuri protecționiste, în loc să privilegieze dialogul internațional. În acest scenariu, creșterea rapidă a inteligențelor artificiale a bulversat societățile mai profund decât ceea ce prevăzuseră economiștii. Șomajul a continuat să crească. După această stare de lucruri demoralizantă, CIA vede, în următorii 20 de ani, «debutul unei ere de creștere și de prosperitate». Salvarea va veni din mai multe direcții. După ce a bulversat piața muncii, inovația tehnologică va crea oportunități de relansare. În această lume futuristă, creativitatea va rezulta din colaborarea dintre oameni și mașini. «Încetinirea mondializării și a schimburilor comerciale a dat naștere unei noi generații de antreprenori și de inventatori la nivel local». Lecția viitorului pentru prezent: guvernele care se vor descurca cel mai bine sunt cele care vor miza pe cercetare și inovație și care vor ști să păstreze talentele tehnologice în interiorul frontierelor proprii.
Scenariul nr 2: zorii unei escaladări militare
Al doilea scenariu, intitulat «Orbite», este relatat de un «consilier național pentru securitate» și revine asupra stării lumii în zorii anului 2032, dată la care se încheie al doilea mandat al unui anume «Smith» în fruntea Statelor Unite. Mijlocul anilor 2020 a consemnat o creștere fără seamăn a tensiunilor dintre puterile regionale. Rusia, China, dar și Iranul au profitat de o repliere a Statelor Unite de pe scena internațională pentru a impune „dominația lor economică, politică și militară" în regiunea lor respectivă de influență. Într-un prim moment, tensiunile se cantonează în represalii economice și diplomatice, într-un război de propagandă și cyberatacuri, fără impact notabil. „Cea mai mare victimă a acestor conflicte a fost «adevărul», în măsura în care propaganda acestor state, transmisă prin mai multe canale sociale, comerciale și oficiale, a deformat, denaturat și manipulat informațiile asupra ceea ce se petrecea cu adevărat", subliniază consilierul amintit. O constatare care evocă în mod straniu era post-adevărurilor, sau de «fapte alternative», din care s-au hrănit în 2016 adepții Brexitului și partizanii lui Donald Trump. În primul mandat al acestui faimos «Smith», Statele Unite operează o revenire pe scena internațională, dar intră direct în confruntare cu China, Iranul și Rusia, dând, la finele anilor 2020, un fals aer de război rece. Scânteia ? O criză între India și Pakistan, în 2028, care conduce la explozia primei bombe nucleare după august 1945, în Japonia, la Hiroshima. În final, criza este dezamorsată de Statele Unite, cu ajutorul Chinei (sic!). Escalada militară și nucleară este evitată. Ca și după Al Doilea Război Mondial, marile puteri restabilesc o relație de încredere și reiau cooperarea lor în probleme de securitate.
Scenariul nr. 3: comunitățile conduc lumea
Al treilea și ultimul scenariu se interesează de «Comunități», din perspectiva unui viitor primar al unui mare oraș canadian, care se gândește, în 2035, la transformările din ultimele două decenii. În această lume grupurile locale au luat-o înaintea guvernelor naționale. În discuție se află lipsa crescândă de încredere a populațiilor față de conducătorii naționali. (…) Experiența nu este aceeași în toată lumea. În Orientul Mijlociu, tineretul se revoltă împotriva instituțiilor și extremismului religios, anunțând apariția unei noi Primăveri Arabe. Dar, în China sau în Rusia, mișcări similare sunt departe de a avea aceleași succese. În final, aceste schimbări se produc mai ușor în cadrul democrațiilor occidentale, cât și în Statele Unite sau în Canada, unde există deja „o puternică tradiție de implicare a colectivităților locale și a sectorului privat".
No comment! Om trăi (oare?) și om vedea!
