Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, satul Pererîta, fostul județ Hotin, România, azi Republica Moldova - d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost un poet român originar din România, care a locuit în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, ulterior Republica Moldova. Grigore Vieru s-a născut într-o familie de plugari români, a lui Pavel și Eudochia Vieru.
A absolvit școala de șapte clase din satul natal, în anul 1950, după care a urmat școala medie din orășelul Lipcani, pe care o termină în 1953.
A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, „Alarma", apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de Filologie și Istorie. În același an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, „Muzicuțe". În 1960 se căsătorește cu Raisa, profesoară de română și latină, împreună având doi copii: Vieru Teodor și Călin.
A fost redactor la revista Nistru, publicație a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 și 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut și două plachete de versuri pentru copii: „Făt-Frumos și Curcubeul" și „Bună ziua, fulgilor!". În 1964, publică, în revista Nistru, poemul „Legămâ nt", dedicat poetului Mihai Eminescu.
În 1965, îi apare volumul „Versuri pentru cititorii de toate vârstele", pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii și tineret. Mai târziu, revista Nistru publică poemul „Bărbații Moldovei", cu o dedicație pentru „naționalistul" Nicolae Testimițeanu. Întregul tiraj este oprit, iar dedicația este scoasă.
În 1968 are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice „Numele tău", cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. Chiar în anul apariției, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate „Tudor Arghezi", „Lucian Blaga", „Brîncuși", iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
În 1969, el publică „Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustrații de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preșcolari, care a devenit „obligatorie" în orice grădiniță de copii.
Un an mai târziu, editura Lumina publică „Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru și pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câțiva ani pentru apariția lui, luptă în care s-au angajat și învățătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naționalistă de către autorități. Tot în 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii „Trei iezi". La numai câteva zile după apariție, în urma unui denunț, volumul este retras din librării pentru poemul „Curcubeul", în care s-a găsit „ascuns" tricolorul românesc.
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul XX".
În 1974, Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitație oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoțit de poetul Radu Cîrneci. În același an, apare volumul de versuri lirice „Aproape", cu ilustrații color de Isai Cîrmu.
La sfârșitul anilor '80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a basarabenilor.
Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.) în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.
În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii „Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu-Gopo, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.
În 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreți și compozitori de muzică ușoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de peste Prut.
Un an mai târziu, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace.
În 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Române.
La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la București, Iași și la Uniunea Scriitorilor din Chișinău. În același an, poetul este ales membru al Consiliului de administrație pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.
În 1997, Editura Litera din Chișinău lansează volumul antologic „Acum și în veac", iar 3 ani mai târziu este decorat cu Medalia guvernamentală a României „«Eminescu» - 150 de ani de la naștere".
La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulație, în apropiere de Chișinău. La 48 de ore după accident, inima lui Grigore Vieru a încetat să bată, pe fondul unor politraumatisme multiple și al unei poliinsuficiențe a sistemelor și organelor.
Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009, la Chișinău, în Cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni. Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10 întreaga republică ținând un moment de reculegere.
Grigore Vieru a fost decorat, post-mortem, cu Ordinul Național „Steaua României" în grad de Mare Cruce.
Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și câte o stradă din Iași și Buzău poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor din Chișinău.
