Motto: „Din Basarabia scriu,
Dulci frați de dincolo de Prut,
Vă scriu cum pot și prea târziu,
Mie dor de voi și vă sărut".
Grigore Vieru - Scrisoare din Basarabia
Poetul pătimirii basarabene, Grigore Vieru, a fost sărbătorit în Albești, la Biblioteca din comună, cu ocazia aniversării zilei de naștere. Programul cultural - artistic a avut loc, în devans de ziua poetului, vineri, 10.02.2017.
Bibliotecara Anca Ciotloș, cea care a pus suflet pentru ca acești copii să învețe poeziile poetului, a avut o prezentare frumoasă în powerpoint, despre viața poetului basarabean (din R. Moldova). Au fost evocate momente esențiale din viața și opera poetică a lui Grigore Vieru. Astfel, poetul s-a născut pe 14.02.1935 în localitatea Pererâta, pe malul stâng al Prutului vis - a - vis de Miorcanii poetului Ioan Pillat. La doar șase luni rămâne orfan de tată, iar cel vitreg moare în al doilea război mondial. În perioada 1942-1946, urmează cursurile școlii primare și secundare în satul natal, iar școala medie în orășelul Lipcani. În 1953 este student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă" din Chișinău, secția Filologie - Istorie. Abia acum află despre poetul Mihai Eminescu. „Era un pericol dacă te prindeau cu o carte de Eminescu". De ce? Pentru că poetul Grigore Vieru trăia într-un teritoriu aflat sub ocupația sovietică. Moldova de peste Prut, Basarabia cu denumirea R.S.S. Moldovenească era una din cele 15 republici unionale sovietice.
În 1957, poetul debutează cu placheta de versuri pentru copii „Alarma" (Chișinău, Editura „Școala Sovietică") În 1958, apare volumul de versuri „Muzicuța". În acel an devine membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.S. Moldovenească. Se căsătorește cu Raisa Nacu. În 1959, colaborează cu revista „Nistru".
În anii următori apar alte volume de versuri: „La fereastra cu minuni" (1960), „Bună ziua, fulgilor!" (1961), „Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul", „Ceasornicul pădurii", „Poezii de sama voastră" (pentru copii de la 2 până la 10 ani). „Numele Tău" poezii dedicate lui Arghezi, Blaga, Labiș, Brâncuși, Sorescu; „Duminica cuvintelor" (1969), versuri pentru copiii de la școala primară; „Trei iezi" ( 1970), în care poezia „Tricolorul" a redactat conștiința de neam a unei populații înstrăinate; „Cântece de dragoste" și Versuri ( 1970); „Aproape" ( 1974), „Un verde ne vede" ( 1974); „Mama și Albinuța" (1979) etc.
În 1980, are loc întâlnirea cu Doina și Ion Aldea Teodorovici. „Iartă-mă" este primul cântec închinat mamei și care a dat alt curs activității soților Teodorovici în plan componistic și interpretativ.
Alți interpreți ai cântecelor pe versuri de Grigore Vieru sunt: Tudor Gheorghe, Anastasia Lazariuc, Dida Drăgan, Mirabela Dauer etc.
În 1981 apare volumul de versuri „Izvorul și clipa", iar în 1985 volumul „Taina care mă apără".
Până în 1990 mai apar și alte volume: „Cel care sunt", „Mama", „Rădăcina de foc", „Frumoasă-i limba noastră" etc.
În 28 iunie 1991, la un spectacol în fața Teatrului Național din Chișinău, împreună cu alți scriitori: Leonida Lari, N. Dabija etc., poetul a jurat pe Biblie „să nu vâr cuțitul în inima fratelui român de peste Prut…) să lupt până la capăt pentru Unirea cu Țara ( România)".
Grigore Vieru a semnat articole de critică de artă și literatură, a făcut gazetărie, a tradus în limba română, iar creația sa se află în numeroase antologii literare, a făcut obiectul unor lucrări componistice și al unor studii de critică literară, semnate de Mihai Cimpoi, Eugen Simion, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Mihai Ungheanu, D.R. Popescu, Adrian Păunescu, Nicolae Dabija, Zoe Dumitrescu Bușulenga etc.
Prof. Traian Sabău a prezentat contextul istoric în care a trăit și a activat pe tărâm scriitoricesc poetul Grigore Vieru. Așadar, poetul s-a născut în România Mare, stat creat în 1918, prin unirea Basarabiei străbune cu Patria - Mamă. În 1949 însă Basarabia este ocupată de statul sovietic (Rusia), continuatorul Imperiului țarist (rus), destrămată în 1918. În 1941 și până 1944, Basarabia reintră în componența statului român, cu ocazia celui de al doilea război mondial (1939-1945). Din 1955 și până în 1991, când se destramă Uniunea Sovietică, apărând o serie de state independente, și Basarabia va fi unul din acestea, cu denumirea Republica Moldova. După cum se știe orientarea politică a acestui stat este pro U.E., iar dezideratul major al populației este de a se uni cu România, Patria - Mamă.
A urmat după această evocare un reușit program artistic cuprinzând recitări de poezii ale poetului Grigore Vieru, de către copii cu vârstele de 6-11 ani. Menționez numele copiilor care vin cu drag la bibliotecă, fiind săptămâna premergătoare Zilei Internaționale a Cititului Împreună (ZICI) sau Cititul Împreună în România (CIR). Am aflat de această zi venind aici la Biblioteca comunei noastre, unde copiii au ascultat povești toată săptămâna, iar din relatările bibliotecarei am aflat că această zi este încununarea lecturii lor. Au fost elevii: Vlad Daria, Vlad Paula, Herman Bianca, Corfariu Ioachim, Corfariu Andrei, Popescu Cristi, Solovăstru Valentin, Solovăstru Dimitrie, Costea Miruna, Tordai Agnes, Orășean Andreea, Capătă Sebastian, Moldovan Emilian, Ținu Marius, Constantin Cristina, Onețiu Flavius, Listarh Alexandru, Barabaș Mădălina, Voina Nikolas, Stoica Andrei etc., care au învățat cu plăcere frumoasele versuri ale frumosului suflet de poet! Toți, dar absolut toți copiii au fost minunați!
Cantautorul Traian Comșa, foarte îndrăgit de copii, dar și de noi adulții prezenți la spectacol, a întregit și electrizat atmosfera cu frumoasele lui cântece pentru copii, dar și pentru cei mari. Atmosfera a fost fascinantă, plăcută, iar emoția și bucuria copiilor au fost extraordinare. A fost un eveniment cultural de excepție, care cu greu se va putea uita! Felicitări sincere bibliotecarei Anca Ciotloș!
