„Faptul că sunt membru al Academiei Române și Cetățean de Onoare al orașului Toplița valorează pentru mine mai mult decât Premiul Nobel". (Grigore Vieru)
Cuvintele, dăltuite pe soclul de piatră al bustului ce-l înfățișează pe poet, stau mărturie nu doar trecerii sale prin orășelul harghitean - pitit între Munții Călimani, Giurgeului și Gurghiului -, ci marchează, mai ales, și înainte de toate, o împrejurare cu valoare de destin: când, în 1995, la împlinirea a 60 de ani de viață, i s-a acordat titlul de Cetățean de Onoare al orașului Toplița - își amintește venerabilul cărturar Ilie Șandru - poetul Grigore Vieru afirma: „Este pentru prima dată când un oraș din România îmi acordă acest înalt titlu, care mă onorează. Cred, sunt convins, că prin orașul Toplița, am devenit acum Cetățean de Onoare al țării mele, România". Prezent la acel eveniment, Î.P. Ioan al Covasnei și Harghitei a ținut să spună: „De când a început acest ceremonial am impresia că particip la taina Sfântului Botez. Fiindcă azi, la Toplița, Grigore Vieru s-a născut a doua oară. El nu mai are 60 de ani, ci doar o zi!"
…Vineri, 17 februarie, la Toplița Română, Grigore Vieru s-a născut… a 82-a oară, într-un …timp al amintirii, într-un „gând de februarie": la 82 de ani de la naștere (14 februarie 1935) și opt ani de la trecerea în nemurire (18 ianuarie 2009), Biblioteca Municipală „George Scârcea", în colaborare cu Centrul Cultural și Casa de Cultură din municipiu au organizat un simpozion dedicat poetului basarabean, după ce, pe tot parcursul acestei luni, evenimente culturale consacrate vieții și operei lui Grigore Vieru s-au bucurat, la Sărmașu, Albești și în alte așezări mureșene, de interesul și participarea românilor iubitori de poezie.
Manifestarea, moderată de dr. Viorica Lazăr, directoarea Bibliotecii „George Sbârcea" din Tolpița, i-a avut ca invitați pe scriitorii: Ilie Șandru, Lazăr Lădariu - președintele ASTREI mureșene, redactor-șef al cotidianului „Cuvântul liber"- , și dr. Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene de Cultură Mureș, membri ai Uniunii Scriitorilor din România.
Prin grija doamnei directoare, sala de lectură a bibliotecii a găzduit, cu acest prilej, o expoziție cuprinzând volume semnate de Grigore Vieru, precum și un spectacol muzical susținut de artiști toplițeni.
Momentele evocatoare au debutat cu o emoționantă aducere-aminte, rostită de venerabilul cărturar și patriot, prof. Ilie Șandru: „Mă leagă de Grigore Vieru multe și frumoase amintiri (…). Ele încep cu momentul istoric din 6 mai 1990, de la Podul de Flori de pe Prut, când l-am luat în brațe, ajutându-l să urce pe malul românesc, din barca aceea care l-a adus peste apa râului ce curge printre țări române , și se sfârșesc odată cu dispariția sa atât de dureroasă și neașteptată, în ianuarie 2009 (…)". Personalitate emblematică, spunea domnia sa, Grigore Vieru (pe care îl numește „Cetățean de Onoare al Poeziei") va rămâne, pentru veșnicie, legat de esența ființei românești, de coordonatele sale fundamentale: „Poezia lui s-a născut din harul și darul cuvântului scris, dar s-a născut și din sufletul său de român. Este, deci, o poezie profund românească, născută din miturile fundamentale ale poporului nostru, cum este, de exemplu, mitul jertfei sau al sacrificiului suprem în numele unui ideal înalt. Iar acesta nu poate fi altul decât cel închinat Patriei (…). Nu vom putea vorbi niciodată despre Grigore Vieru la trecut (…). Pecetea sa, pe care și-a pus-o pe limba română și pe poezia românească nu va dispărea niciodată. Fiindcă titanii sunt nemuritori. Iar Grigore Vieru este unul dintre ei. Nu numai al Basarabiei, ci al României. Un Eminescu al timpului nostru" .
Întoarcerea la Grigore Vieru este un necesar exercițiu de memorie și de patriotism, aprecia, la rândul său, poetul și publicistul Lazăr Lădariu, într-o emoționantă evocare a momentelor, la Târgu-Mureș, București și Chișinău, alături de „Orfeul de peste Prut", ale cărui idealuri le-au constituit, mereu, „limba română, scrierea cu alfabet latin, Steagul și Imnul Românesc".
În alocuțiunea prezentată, vorbitorul s-a referit, cu precădere, la spațiul sufletesc, unic, special și de neînlocuit, pe care poetul îl hărăzește, în întreaga sa operă, limbii române, considerată „partea noastră de veșnicie, care leagă prin sânge pământul de popor" - oferind o percutantă, documentată și cuprinzătoare analiză a universului poetic vierean, în care „Limba românească pășește cu încălțări aurite prin dimineața de rouă a ierbii". „Apartenența la un spațiu și la un neam, la o credință străbună, la o istorie, nu poate fi concepută, la Grigore Vieru, fără acea apartenență la o limbă românească", argumenta Lazăr Lădariu, deslușind, în universul liric abordat, „mărturisirea acelei iubiri, prin limbajul interiorității, față de cuvântul românesc, prin distincție, personalitate și farmec aparte. Coloană a Infinitului ființei noastre naționale, Limba Română are nevoie de cuvintele lui".
Aspecte ale receptării operei lui Grigore Vieru au fost analizate de scriitorul, publicistul și critical dr. Nicolae Băciuț, în contextul necesarei reașezări a valorilor literare actuale, a redefinirii coordonatelor, criteriilor și evaluării textului literar, inclusiv a literaturii basarabene în raport cu literatura de dincoace de Prut, cele două manifestându-se în „timpi" diferiți, dar nu imposibil de recuperat din punct de vedere istoric și literar. Grigore Vieru - aprecia dr. Nicolae Băciuț - trebuie privit în contextul literar al locului și timpului în care a creat - Basarabia stigmatizată de bolșevism - în care, alături de alți poeți, a încercat să întrețină o atmosferă românească, reușind să se impună drept cea mai puternică și reverberantă voce, detașându-se, în același timp, de reprezentanții generației sale, printr-un lirism de natură și dimensiuni metafizice, dublat de un profund și grav sentiment al ființei românești, ale cărei sensuri și le asumă cu deplină luciditate.
„Coloana sonoră" a manifestării a fost asigurată de Corul „Arhanghelii", condus de prof. Alin Negrea, de la Casa de Cultură din Toplița, și de un grup de soliști ai Ansamblului „Rapsodia Călimanilor" din cadrul Centrului Cultural: Carmen Antal Cujbă, Livia Harpa și Sandu Olteanu, acompaniați de Augustin Zoga (orgă) și Bodor Lorand (vioară).
În finalul evenimentului, o jerbă de flori a fost depusă la bustul poetului, din Parcul central al orașului, monument realizat în piatră de artistul Aurelian Antal (născut la Toplița) și dezvelit în iulie 2011, cu prilejul „Zilelor Miron Cristea" .
