Săptămâna trecută, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a prezentat raportul de activitate pe anul 2016, investigaţiile acesteia vizând cauze complexe privind fapte grave de corupţie sau fapte de corupţie comise de demnitari, magistraţi ori persoane cu funcţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală.
Potrivit unei sinteze a biroului de presă al instituţiei, anul trecut, la DNA numărul de rechizitorii şi numărul de inculpaţi trimişi în judecată a crescut comparativ cu 2015 cu 13%.
În 403 cauze s-a dispus trimiterea în judecată (323 au fost prin rechizitoriu, iar 80 prin sesizarea instanţei cu acord de recunoaştere a vinovăţiei). Şi numărul de inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriu şi prin acorduri de recunoaştere a vinovăţiei - 1.271 - a marcat o uşoară creştere.
Au fost trimise spre judecare cauze a căror importanţă este determinată de valoarea ridicată a produselor infracţionale şi a prejudiciilor reţinute, dar şi de funcţia persoanelor trimise în judecată.
Dintre persoanele trimise în judecată, 426 (o treime) au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante deţinute fie la data faptei, fie la data iniţierii anchetei: 30 demnitari, dintre care 3 miniştri, un preşedinte la Camera Deputaţilor, 11 deputaţi, 3 prefecţi, 2 subprefecţi, 47 primari (un primar de sector, 11 primari municipiu, din care unul în 3 dosare, 35 primari oraş sau comună), 12 viceprimari (2 viceprimari de municipiu,10 viceprimari oraş sau comună), 5 preşedinţi de consilii judeţene, din care unul în două dosare şi unul în prezent deputat, şi 2 vicepreşedinţi de consilii judeţene.
Din instituţii legate de aplicarea legii - 16 magistraţi (7 judecători, din care unul preşedinte instanţă şi 9 procurori, din care unul procuror general parchet curte de apel, 2 prim-procurori), 17 avocaţi, 91 poliţişti, 14 militari, un notar, 21 directori de companii sau societăţi naţionale, 2 rectori universitate, un decan facultate, 4 directori de şcoală sau grup şcolar, 3 profesori universitari, un lector universitar, 3 profesori, 7 manageri de spital sau institut medical, din care unul în 2 dosare, 10 medici şi un infirmier.
Au crescut cu peste 72% faţă de anul trecut măsurile asigurătorii dispuse în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracţiune, până la concurenţa sumei totale de 667 milioane euro. Valoarea produsului infracţional recuperat încă din cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire depăşeşte 4,29 milioane de euro.
Instanţele de judecată au condamnat definitiv un număr de 879 inculpaţi, trimişi în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupţie. Printre persoanele condamnate definitiv se regăsesc un europarlamentar, un ministru, 7 deputaţi (dintre care un vicepremier al guvernului), un senator, un administrator de societate comercială (deputat la data trimiterii în judecată), un primar de comună (senator la data emiterii rechizitoriului), 9 judecători, 2 prefecţi, un subprefect, 5 preşedinţi consiliu judeţean, 4 vicepreşedinţi consiliu judeţean şi 28 de primari. 39% dintre persoanele condamnate în cursul anului 2016 execută pedepse în penitenciar.
Instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă totală de aproximativ 226.8 milioane euro.
Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată, a fost de 10,5% soluţii de achitare, iar rechizitoriile a 4 dosare (dintr-un total de 403 trimise în judecată) au fost restituite.
În anul 2016, activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată, în medie, de 120 procurori, iar activitatea judiciară a fost desfăşurată, în medie, de 46 procurori, cei din urmă participând în şedinţele de judecată la 14.957 cauze.
Pe lângă volumul mare de muncă, determinat de înregistrarea unui număr de peste 5.000 de noi cauze, anul 2016 a fost un an dificil şi prin prisma provocărilor legislative. Durata de soluţionare a cauzelor penale a crescut considerabil, în condiţiile în care un procuror din DNA are, în medie, peste 100 de dosare de soluţionat simultan.
„Concomitent cu cercetarea şi aducerea în faţa instanţelor a dosarelor de mare corupţie, anul 2016 a fost marcat de înmulţirea atacurilor, unele fără precedent ca agresivitate, la adresa activităţii şi a procurorilor DNA", se mai precizează în sinteza publică.
DNA promite că şi în anul 2017 priorităţile instituţiei vor viza instrumentarea dosarelor de corupţie, cu accent asupra cauzelor de fraudă şi corupţie în achiziţiile publice, în special în sănătate şi infrastructură; fraudă cu fonduri europene; corupţie în sistemul judiciar, recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.
