Obiceiuri populare de Lăsatul Secului de Paşti în zonele mureşene

Distribuie pe:

Obiceiuri comice, balul mătăhălilor, jocul însuraţilor, sunt doar câteva dintre obiceiurile păstrate, dar şi practicate, în zonele mureşene, chiar şi în zilele noastre, în săptămâna după Lăsatul Secului de Carne în Postul Paştelui.

Dna dr. Laura Pop, muzeograf la Muzeul Judeţean Mureş, Secţia de Etnografie şi Artă Populară, ne prezintă obiceiurile cunoscute în zonele mureşene.

,,Săptămâna după Lăsatul Secului de Carne în Postul de Paşti este denumită şi săptămâna brânzei sau săptămâna nebunilor, deoarece încheie sezonul nunţilor început la Bobotează şi se credea că doar nebunii se mai căsătoresc acum.

În această perioadă au loc o serie de obiceiuri oarecum comice, cete de feciori travestiţi în femei umblau prin şezători şi făceau tot felul de glume, jucau fetele şi femeile. Totodată, se organizau o serie de parodii de nuntă, feciorii se mascau în mire şi mireasă, iar în unele sate din Câmpia Transilvaniei avea loc strigatul fetelor şi feciorilor bătrâni, necăsătoriţi. De Lăsatul Secului, înainte de începutul Postului Paştelui, sunt specifice o serie de jocuri, baluri şi petreceri, acestea fiind interzise în perioada postului religios.

În perioada interbelică, la Ibăneşti-Pădure se organiza un joc al însuraţilor, cu cetereşi, unde feciorii nu participau, după cum reiese din cercetările lui Ioan Muşlea în Valea Gurghiului.

La Şincai, şi în zilele noastre, se organizează balul mătăhălilor, atât la români, cât şi la maghiari şi romi, obicei la care tinerii participă mascaţi cu dantelă pe faţă şi imită un alai de nuntă. La saşi şi maghiari, în perioada dintre Bobotează şi începutul Postului Mare, se organizează o serie de manifestări dramatice cu măşti, denumite «fasching» la saşi sau «farsang» la maghiari.

Etnologii maghiari au relevat mai multe tipuri de fărşang în zonele mureşene. În partea de vest, spre Câmpia Transilvaniei erau mai răspândite mascările feciorilor la şezători, iar în partea de răsărit alaiuri de măşti, sub influenţa saşilor. Fărşangul, ca şi fasching-ul, prin manifestările dramatice prilejuite, mai ales prin mimarea înmormântării, marca simbolic îngroparea iernii şi venirea primăverii".

Lasă un comentariu