Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a luat la cunoştinţă, cu îngrijorare, despre conţinutul unor iniţiative şi demersuri întreprinse de UDMR pentru obţinerea de noi privilegii, în defavoarea românilor. FCRCHM vă reaminteşte faptul că, potrivit practicilor cunoscute, susţinerea parlamentară de către UDMR a actualei coaliţii guvernamentale nu se realizează fără obţinerea de către această formaţiune etnică a unor avantaje, respectiv înfăptuirea unor prevederi punctuale din proiectul Legii Statutului Minorităţilor Naţionale, astfel încât, cu paşi mărunţi, într-un număr de ani, legea menţionată să fie adoptată, sub această formă. Menţionăm că potrivit prevederilor proiectului legii respective, document aflat în aşteptare la Camera Deputaţilor, se acordă minorităţilor drepturi colective, se leagă aceste drepturi de teritoriu şi se aprobă înfiinţarea unor instituţii publice, în domeniile învăţământului şi culturii, constituite pe criteriu etnic, în paralel cu cele ale statului român.
Din mass-media am aflat că UDMR intenţionează să propună mai multe amendamente la Legea Administraţiei Publice Locale, la legislaţia privind folosirea simbolurilor comunităţilor locale şi alte reglementări legislative.
Conducerea FCRCHM apreciază că propunerea de reducere a pragului din legea referitoare la folosirea limbii materne, de la 20% la 10%, astfel încât limba maghiară să poată fi folosită în administraţie în toate localităţile unde procentul maghiarilor depăşeşte 10 la sută, nu se justifică, îngreunând inutil activitatea administrativă şi sporind consumul de birotică şi costurile cu traducerea documentelor în limba maghiară şi a intervenţiilor consilierilor, în limba română. Prin materializarea acestui obiectiv, practic se extinde arealul teritorial în care se va folosi limba maghiară în administraţie, scopul fiind, de fapt, cuprinderea majorităţii localităţilor din Transilvania.
Aceleaşi argumente sunt valabile şi în cazul amendamentului la Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care a primit aviz pozitiv din partea Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi, care prevede „încadrarea în unităţile sanitare şi a personalului de specialitate de asistenţă medicală cunoscător al limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale, fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5000" şi folosirea limbii materne în instituţiile de sănătate şi anumite instituţii de asistenţă socială.
Conducerea FCRCHM apreciază că introducerea criteriului etnic în domeniul sănătăţii şi al asistenţei sociale urmăreşte acelaşi obiectiv - impunerea obligativităţii cunoaşterii limbii maghiare, în defavoarea criteriilor de performanţă profesională, prioritatea constituind-o îmbunătăţirea finanţării sistemului şi rezolvarea problemelor vizând modernizarea dotărilor şi creşterea salariilor personalului medical.
De asemenea, considerăm că nu sunt necesare alte noi reglementări privind statutul folosirii simbolurilor naţionale, regionale şi ale comunităţilor locale, deoarece există prevederi clare în această privinţă. Minorităţile naţionale îşi pot utiliza liber simbolurile la evenimentele şi manifestările proprii în condiţiile prevederilor legislaţiei în vigoare, iar comunităţile locale îşi pot aproba în condiţiile legii simboluri locale (stema, drapelul), care trebuie să fie reprezentative pentru întreaga comunitate locală şi nu doar pentru un anume grup etnic. Ori, propunerile UDMR urmăresc legalizarea folosirii steagului „ţinut secuiesc", steag inventat după anul 2004 ca steag al Consiliului Naţional Secuiesc şi, ulterior, autoproclamat ca steag secuiesc sau steag al inexistentului ţinut secuiesc. Folosirea acestui steag pe clădirile publice a fost interzisă prin hotărârea nr. 1559/2016 a Tribunalului Harghita, datorită caracterului monoetnic maghiar al simbolisticii sale, excluderii românilor din această simbolistică şi promovării lui ca simbol al separatismului teritorial pe criterii etnice.
Toate celelalte simboluri heraldice „secuieşti", propuse, la nivelul localităţilor locale, nu cuprind şi simboluri ale comunităţii româneşti, reproducând vechile însemne heraldice, de dinainte de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când românii din zonă au fost discriminaţi.
Scrisoarea noastră are în vedere contextul actual, în care proiectele autonomiste cunosc o nouă susţinere în spaţiul public, intern şi internaţional, inclusiv prin luări de poziţie ale guvernului ungar, transmise şi prin prezenţa, în zonă, a unor demnitari maghiari la manifestări precum: 15 martie - Ziua maghiarilor de pretutindeni, 4 iunie - Ziua solidarităţii naţionale maghiare, 20 august - Ziua naţională a Ungariei etc.
Şi cu această ocazie, vă solicităm să ne acordaţi o audienţă, în cadrul căreia conducerea FCRCHM să prezinte greutăţile cu care se confruntă comunităţile româneşti din cele trei judeţe, probleme care necesită sprijinul Parlamentului şi al Guvernului României, care au fost, în mod repetat, aduse în atenţia conducerii Statului Român, care, din păcate, au rămas nesoluţionate!
