„Patrie, Patriotism şi... Românism"

Distribuie pe:

1. „PARIOTUL ADEVĂRAT" nu este cel ce se laudă cu trecutul luminos al poporului din care face parte, ci cel care munceşte cu cinste şi devotament pentru binele întregului popor. Munca conştiincioasă, cu spirit de răspundere este semnul adevăratului patriotism. Respectul legilor ţării, participarea activă la treburile obşteşti, îndeplinirea corectă a obligaţiunilor care ne revin fiecăruia, toate acestea constituie expresia adevăratei iubiri de patrie. Sf. Pavel face îndemnul: «Daţi tuturor celor ce sunteţi datori: celui cu darea, darea; celui cu vama, vama; celui cu teama, teamă; celui cu cinstea, cinste» (Romani 13, 7). Patriotismul şi iubirea de patrie se dovedeşte şi prin ascultarea şi respectarea legilor".

Vasile Coman (1912-1992), episcop ortodox român al Oradiei.

***

2. „Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei... Aici ne-au adus, din păcate, politicienii ordinari, hoţi improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţi condrabandişti... Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală".

Octavian Goga (1881-1938), poet, publicist, om politic, Jurnal, 1916, apud Florin Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român".

***

3. „M-am exilat în Germania şi... atâta tot. Aerul la Berlin îmi prieşte, sunt mulţumit cu ai mei, şi nu am ce căuta acolo, unde linguşirea şi hoţia sunt virtuţi, iar munca şi talentul viţii demne de compătimit ".

Ion Luca Caragiale (1852-1912), dramaturg, scriitor, publicist „Despre lume, artă şi neamul românesc", Ed. Dan. C. Mihăilescu.

P.S. Fraţi români! Cugetările de mai sus, sunt sigur că vă aduc un disconfort sufletului dvs., şi cu atât mai mult cu cât vin din partea unor oameni de cultură cum sunt semnatarii lor. Să ne întrebăm dacă ceea ce au gândit şi au spus este sau nu adevărat? Să facem o comparaţie între timpurile de atunci şi cele de acum. Ce vom constata? O asemănare izbitoare a situaţiei socio-politice, unde politicieni şi guvernanţi parcă sunt traşi la indigou: toţi o apă şi un pământ. Pentru timpurile de acum ce este oare de făcut? Cine este de vină? Oare numai politicienii care duc ţara la vale şi nu mai au frână sau şi noi care orbeşte pentru o bere, o găleată, un mic le dăm paşaportul spre destinaţii nemeritate şi nevisate de cei mai mulţi dintre ei? Dar... vorba poetului: „Cei ce poartă jugul, merită să-l poarte spre ruşinea lor". La aşa alegători, aşa... „ALEŞI".

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

Lasă un comentariu