Evoluţia unui oraş sub diversitatea aspectelor lui, urbanistice şi edilitare, urmează evoluţia societăţii în general. Din acest punct de vedere, succedarea evenimentelor social-politice, cu toate efectele de ordin economic şi social, modificarea gustului estetic în arta construcţiei edilitare, într-un cuvânt, toţi factorii obiectivi şi subiectivi, care condiţionează modificarea compoziţiei urbanistice a unei localităţi, poate fi recunoscută prin intermediul elementelor succesive pe care le păstrează imaginea lui contemporană. Istoria unui oraş poate fi determinată prin „semnele" ce le păstrează în evoluţia sa de-a lungul timpului. Ori, cu cât istoria unei localităţi este mai încărcată cu evenimente, cu atât urbanistica, prin limbajul ei specific, devine mai interesantă şi concretă.
Interesul pentru arhitectura Reghinului a fost generat de trei resorturi importante, respectiv de experienţa mea de publicist prin unele lucrări de istorie urbană, curiozităţii de a descifra motivele din care, într-un termen destul de scurt, s-au realizat atâtea construcţii, precum şi dorinţei de a asigura un material privitor la istoria urbană a localităţii.
Ca orice istorie a unei localităţi şi istoria Reghinului, pe lângă ce ne oferă astăzi, necesită un sporit efort de documentare, în arhive, biblioteci, muzee etc., cu atât mai mult că, în timpul evenimentelor din anii 1848-1849, numeroase vechi documente din arhiva oraşului au fost distruse. În general, istoricii şi cercetătorii istoriei Reghinului au folosit doar materialele arhivistice avute la îndemână în perioada cercetării, fie cele descoperite de ei sau de alţii. Aria întinderii evenimentelor istorice, cercetate şi prezentate de către istoricii oraşului Reghin, în cele mai multe cazuri cuprinde perioada dintre anul 1848 şi Primul Război Mondial, cu unele referiri la unele evenimente anterioare şi mai puţin la cele din perioada interbelică. Cât priveşte evoluţia urbană a Reghinului, sub toate aspectele: teritoriu, modul de folosinţă a terenurilor, fondul deconstrucţii, aşa cum se mai păstrează prin unele clădiri, după cum o să vedem sunt mai puţin cunoscute.
Prin lucrarea de faţă, intenţionăm să completăm unele lacune ale înaintaşilor noştri, fiind convinşi că noi revelaţii de arhivă ar putea să completeze cele oferite. Pe lângă unele noi aspecte privind evoluţia în timp a teritoriului, prin mijlocirea planşelor, a hărţilor cadastrale, s-a trecut la cercetarea dezvoltării fondului de construcţii, cu deosebire cel din perioada interbelică, prea puţin tratată şi cunoscută. Deci, un rol de aducere de noi date, l-au jucat documentele aflate la Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Mureş, cele din fondul Primăriei din Reghin, dându-ne posibilitatea precizării perioadei când au fost realizate unele construcţii, cunoaşterea tipologică în perioada respectivă, stabilirea destinaţiei iniţiale a construcţiei, cunoscut fiind faptul că de-a lungul deceniilor unele clădiri, îndeosebi casele de locuit, au primit noi destinaţii şi, ca urmare, au suportat modificări esenţiale.
Pentru o mai bună reconstituire a Reghinului din alte perioade am căutat să oferim un material iconografic, mai mult sau mai puţin cunoscut. Sumarul cărţii urmăreşte realizarea imaginii sistematizate a multiplelor aspecte ale trecutului, el cuprinzând două părţi mai mari: urbanistica şi arhitectura. La rândul ei, fiecare parte cuprinde capitol specifice temei, căutând să trasăm, mai apăsat, contururile mai importante şi poate mai puţin cunoscute ale vechiului Reghin. Astfel, primele capitole, din prima parte a lucrării, cuprind date cu privire la geneza oraşului, cât şi cadrul istoric şi economic, cu date, unele inedite. Capitolul destinat evoluţiei urbane şi amenajarea zonelor de locuit aduce unele noutăţi cu privire la evoluţia teritoriului localităţii, structura acestuia, categoriile de folosinţă şi mărimea hotarelor. Cele mai multe extrase din documentaţiile cadastrale sunt completate cu un material cartografic. Cu tipologia construcţiilor şi aspectul oraşului se încheie prima parte a lucrării, în care regăsim numeroase date cu privire la evoluţia urbană.
Partea a doua, consacrată arhitecturii, este aproape exclusiv destinată descrierii construcţiilor. Un prim capitol, dedicat monumentelor oraşului, cuprinde construcţiile înscrise în lista monumentelor, pe categorii de folosinţă. Următorul capitol se referă la construcţiile considerate mai valoroase, sau pentru care sursele documentare au oferit unele date, toate realizate până la Primul Război Mondial. Ele sunt prezentate pe categorii de folosinţă. Ultimul subcapitol, se referă la construcţiile realizate până în anul 1945, tot pe categoriile de folosinţă.
Un capitol inedit este cel destinat serviciilor comunale din perioada interbelică pentru care aproape toate datele sunt preluate de la Arhivele Naţionale din Târgu-Mureş. Sunt tratate principalele probleme de ordin edilitar-gospodăresc ale localităţii, îndeosebi modernizarea şi amenajarea străzilor, decolmatarea şi amenajarea pâraielor, regularizarea râului Mureş, construirea de poduri şi podeţe etc.
Evoluţia demografică a populaţiei din cele două componente ale Reghinului, este împărţită în două perioade: I. de la începuturi până în anul 1918, II. Perioada interbelică.
