Brexit după Brexit, și nu numai. Când te-ai obișnuit să fii mic, e greu să crești cu cea mai mare viteză!

O Europă cu mai multe viteze" - este o sintagmă intrată rapid în cirulație, deși a fost relativ recent lansată de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în cadrul unei conferințe susținute la Universitatea catolică francofonă din Louvain-la-Neuve (UCL), intitulată „Europa: o viziune a viitorului". „Vrem ca UE să avanseze? Și nu ar trebui ca aceia care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe ceilalți, instituind o construcție mai structurată, deschisă întregii lumi? (…) Nu mai suntem la ora la care să ne imaginăm că vom putea face toți același lucru împreună. Aș pleda în acest sens în cursul zilelor care vor urma", a precizat acesta, în fața studenților la Drept de la UCL - relatează France Presse.

Zis și făcut! În 25 martie, la Roma, se va desfășura Summitul european ce va marca cea de-a 60-a aniversare a Tratatului fondator al UE. Comisia Europeană a adoptat recent un plan de reformare a Uniunii Europene. Președintele Jean-Claude Juncker a prezentat în Parlamentul European cinci posibile direcții ale blocului comunitar, axate pe o cooperare a țărilor în grade diferite, și eventual prin concentrarea pe zona euro, pe apărare și Securitate: Scenariul 1: Continuarea actualei direcții - prin care cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker și a Declarației de la Bratislava; Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieței unice - Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piața unică, dat fiind că statele membre nu reușesc să ajungă la poziții comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcții politice de cooperare; Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze - Țările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce privește cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă și terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aștepta ca toate cele 27 de state membre să-și dea acordul; Scenariul 4: Să facem mai multe, dar mai puțin - Mutarea accentului pe domenii extrem de precise, cum ar fi diplomația, sfera informațională sau gestionarea comună a frontierelor UE, nu legiferarea cu orice preț, mai ales când vine vorba de subiectele cotidiene; Scenariul 5: Federalismul sporit - Cele 27 de țări ar putea lua decizia de a „gestiona în comun mai multă putere, mai multe resurse și procese decizionale, în toate domeniile", cum e zona Euro, afaceri externe și apărare, imigrație, energie, probleme de mediu etc.

„Ar trebui ca în timpul aniversării de la Roma, pe baza «Cărții albe», să încercăm să ne punem de acord asupra esențialului. Cei care sunt de acord să facă cele mai multe lucruri împreună, care se pun de acord asupra a ceea ce este esențial să facă, pot fi 15 sau 28. Și acest număr poate varia în funcție de un subiect sau altul: apărare, politică economică etc.. (…) Cred că trebuie să ne imaginăm continentul în cercuri concentrice", a explicat șeful Comisiei, exprimându-și dorința să existe „în jurul centrului Europei o orbită pe care să poată lua loc țările cărora nu le place să împărtășească toate ambițiile celorlalte. Văd acolo Regatul Unit, de exemplu, Turcia și alte țări care nu o știu încă", a conchis șeful Executivului European.

Europa cu mai multe viteze, care să permită unora dintre statele membre să avanseze mai rapid decât celelalte, a prins contur la mini-summitul de la Versailles. Liderii francez, german, spaniol și italian au pledat, pe o singură voce, pentru acest scenariu, menit să relanseze proiectul comun după șocul Brexitului sau criza refugiaților, relatează AFP. „Unitatea nu înseamnă uniformitate", a subliniat François Hollande, gazda mini-summitului de la Palatul Versailles, la care au fost invitați cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol, Mariano Rajoy, și cel Italian, Paolo Gentiloni. Astfel, principalul subiect pe agenda liderilor celor mai puternice patru state europene a fost Europa cu mai multe viteze. În opinia liderului de la Paris, „câteva țări ar putea merge mai repede și mai puternic, fără ca restul să fie îndepărtate, dar fără ca altele să se poată opune". La rândul ei, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că este necesar ca europenii „să aibă curajul să accepte ca anumite țări să avanseze mai rapid ca altele", fără „să se închidă pentru cei care sunt în urmă". Șeful Guvernului italian și-a exprimat dorința „unei Uniuni Europene mai integrate", dar cu „niveluri de integrare diferite". În ceea ce îl privește pe Mariano Rajoy, el a anunțat că „Spania este dispusă să meargă mai departe în integrare împreună cu toți cei care vor vrea să o urmeze".

Se pare că jocurile sunt făcute, deși, la celălalt capăt al podului, statele Grupului de la Vișegrad - Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia,  se opun inversării integrării la nivelul Uniunii Europene. „Uniunea Europeană rămâne cel mai bun instrument de abordare a provocărilor cu care ne confruntăm. Valorile fundamentale ale UE - demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, normele statului de drept și respectarea drepturilor omului - rămân valabile. Uniunea Europeană trebuie să rămână deschisă spre țările care împărtășesc aceleași valori, inclusiv spre statele din Balcanii de Vest și spre vecinii est-europeni", se arată în „Declarația comună a șefilor de guvern din țările Vișegrad - Europa puternică - Uniunea de acțiune și încredere".

Europarlamentarii noștri, cum e obiceiul la români, trag fiecare după cum îi (con)duce capul personal sau, uneori, cel e partid. În plan intern, PSD a cerut președintelui Klaus Iohannis, prin vocea liderului Liviu Dragnea, consultări cu partidele, pentru stabilirea unei poziții ferme împotriva unei Europe cu mai multe viteze. Interesantă și curajoasă opinia tânărului Cătălin Ivan, eurodeputat PSD, care a declarat pentru „Libertatea" că România are șansa, în acest moment de cotitură pentru Uniunea Europeană, să își impună viziunea și să își apere interesele: „Înainte de a discuta oricare dintre scenarii, este importantă o dezbatere internă, între toate formațiunile politice, un consens în societatea românească, despre proiectul european al României. Este un moment important, când totul pare să se reseteze la nivel european. Printr-un efort diplomatic intens, România are șansa de a-și impune pentru prima dată propria viziune, la masa celor 27. Sper că, măcar de data asta, nu vom aștepta să vedem ce vor decide alții și apoi să ne adaptăm". Europarlamentarul Cristian Preda consideră că, deocamdată, „România merge cătinel-cătinel": „Nu mai avem un calendar pentru intrarea în zona Euro, în Schengen nu suntem în stare să intrăm, avem multe restanțe în privința domniei legii. Ca să recuperăm decalajele, ar fi bine să îmbrățișăm al cincilea scenariu propus de Juncker: să facem mai multe împreună", a declarat Cristian Preda. „După părerea mea, în următorii doi ani de zile nimic nu se va întâmpla, pentru că o modificare substanțală în privința viitorului UE, așa cum este promovat prin scenarii, chiar de către președintele Comisiei Europene și politicieni din PE, presupune schimbarea tratatelor de aderare, ceea ce este imposibil, în actualul context european. Multe țări au nevoie de referendumuri naționale, iar anul acesta sunt alegeri în multe țări europene, cum e Franța, Germania, Olanda" - a explicat liberalul Theodor Stolojan. - „România are obligația să ia toate măsurile pentru ca, într-o perioadă de timp, să adere la zona Euro, la moneda unică. Aici ne întâlnim cu fel de fel de opinii, în România, care țin și de interesele pe care le au. De exemplu, sistemul bancar nu va fi niciodată de acord cu aderarea la euro". Europarlamentarul PSD Daciana Sârbu declară, la rândul ei, că orice discuție despre două sau mai multe niveluri de integrare, fie ele „viteze" sau „cercuri concentrice", nu va face decât să contribuie la slăbirea decisivă a proiectului european. „Toți cetățenii UE sunt egali și trebuie să rămână egali!", spune europarlamentul PSD, atrăgând atenția că există în propunerile anunțate de președintele Juncker scenarii care ar putea dezavantaja în mod explicit România - precum inacceptabilul scenariu 3, ce ar putea crea de facto două Uniuni separate - una privilegiată, integrată și solidară, și a doua - formată din „atomi liberi" care, invariabil, ar rămâne în urmă și ai cărei cetățeni ar avea mai puține drepturi. „Cele 5 scenarii evocate de președintele Junker sunt deocamdată subiecte de reflecție, mai e mult până când se va lua o decizie clară, și oricum, schimbarea tratatelor și a mecanismelor instituționale ale UE reprezintă o întreprindere dificilă", a declarat eurodeputatul PNL Cristian Bușoi. Potrivit acestuia, „Europa cu mai multe viteze sau Europa ca piață unică și atât, ne dezavantajează clar. Pentru România, apartenența la Uniunea Europeană trebuie să însemne atât libera circulație a persoanelor, piața unică și fonduri europene, dar și legislație și reguli comune".

Într-un lung interviu publicat ca preambul al așteptatului summit de la Roma, din 25 martie, François Hollande a subliniat că „necunoașterea a ceea ce înseamnă UE, manifestată de președintele american Donald Trump, «obligă» Europa să-i demonstreze coeziunea ei politică, greutatea ei economică și autonomia ei strategică". De aici, așadar, pledoaria pentru această Europă cu mai multe viteze, un scenariu de mijloc între cele schițate de Juncker în vederea relansării proiectului european.

„Mini-summitul de la Versailles a avut loc cu doar câteva zile înainte de o nouă întâlnire importantă, la Bruxelles. Mai precis, liderii celor 27 de țări din UE (fără Marea Britanie) se vor întâlni joi seară în capitala Belgiei, într-o nouă etapă înaintea summitului de la Roma, din 25 martie, menit să relanseze proiectul european. Italia, care lucrează la foaia de parcurs a summitului de la Roma, dar și țările din Benelux s-au raliat acestei idei a unei Europe pe mai multe viteze, îngrijorate de ascensiunea partidelor antieuropene. Cu toate acestea, pentru a nu deranja și a evita să pară niște «influențatori», liderii primelor patru economii din zona euro au decis să nu facă vreun anunț concret la Versailles."

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, care, marți, 7 martie, și-a aniversat ziua de naștere - LA MULȚI ANI, EXCELENȚĂ! - a participat, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) de la Bruxelles, unde a vorbit, printre altele, despre sprijinul României în favoarea profilului UE de actor global, inclusiv prin consolidarea dimensiunii de apărare și necesitatea unei coordonări cu NATO, precum și despre importanța susținerii statelor candidate și potențial candidate în continuarea reformelor și menținerea angajamentelor pentru parcursul european, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). În intervenția sa, oficialul român a salutat implicarea Înaltului Reprezentant și Vicepreședinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, în dosare sensibile precum Dialogul Belgrad - Priștina, evidențiind importanța consolidării rezilienței și menținerii stabilității și securității în regiune. De asemenea, a subliniat necesitatea ca UE să pună un accent mai mare pe cooperarea regională, prin proiecte concrete în domenii precum: energie, transport, infrastructură, oferind ca exemplu organizarea în luna septembrie, la București, alături de Comisia Europeană, a unei reuniuni ministeriale pe tema conectivității energetice - CESEC. Miniștrii au avut un scurt schimb de opinii asupra Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, prilej cu care România a subliniat importanța menținerii dialogului UE cu ambele părți. În cadrul unui dejun de lucru, miniștrii europeni de externe au abordat relația UE-Egipt, în prezența omologului egiptean, Sameh Shoukry, ocazie cu care ministrul Teodor Meleșcanu a evidențiat necesitatea consolidării parteneriatului bilateral în toate dimensiunile sale, pornind de la tradiția relațiilor și rolul crucial al Egiptului în ceea ce privește asigurarea păcii, securității și stabilității întregului Orient Mijlociu și a regiunii Africii de Nord, precizează MAE. Miniștrii au avut un scurt schimb de opinii asupra Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, prilej cu care România a subliniat importanța menținerii dialogului UE cu ambele părți, precizează MAE.

Ce-o mai fi… o să vedem. Deocamdată… Stop-joc! Când te-ai obișnuit să fii mic, e greu să crești cu cea mai mare viteză! „Obișnuința e a doua natură"!

Lasă un comentariu