Cunoscut încă din antichitate, alcoolul a început să fie studiat la mijlocul secolului al XIX-lea, numele lui provenind din omonimul arab „alkuhl".
Alcoolul are multiple efecte: euforizante (stare de beatitudine, curaj deosebit), dar și toxice asupra stării fizice și psihice. Alcoolul pătrunde în organism pe cale bucală și, aproximativ într-o oră, atinge nivelul maxim în sânge. Are o acțiune toxică directă asupra creierului, hepatic și renal.
Incidența se află pe poziția a patra în privința morbidității și mortalității, după accidente, boli cardiovasculare și cele psihice. Utilizat în mod cronic, presupune apariția dependenței, necesitatea creșterii progresive a cantității de alcool pentru obținerea aceluiași efect, de circa 3-4 ori față de cea inițială.
Complicațiile majore sunt reprezentate de: perturbarea relațiilor interpersonale și a eficienței funcționării în rolurile profesionale, comportamentul suicidal descris la 25% dintre alcoolici, polineuropatia toxică alcoolică, ulcer gastro-duodenal, gastrita hipotrofică și atrofică, boli hepatice, cardiace, infecții intercurente, cancere, accidente vasculare cerebrale (STROKES).
Clinic, se descrie alcoolismul acut - ingerat în cantități mici, alcoolul are un efect excitant și vasoconstrictor, iar la doză crescută - un efect vasodilatator, anestezic și, în final, duce la somnolență, fiind un element perturbator al somnului. Se descrie dipsomania, caracterizată prin consum abuziv de alcool, de tip paroxistic și evoluție intermitentă. Apoi, delirul alcoolic acut sau delirium tremens, caracterizat printr-un tablou clinic confuziv, la care se asociază constant tulburări neurologice, inclusiv „crize epileptiforme". Netratat, are o evoluție fatală în 20% din cazuri; sub un tratament corect și precoce instituit, în 6 - 8 zile se remit fenomenele. Alcoolul utilizat în mod cronic determină encefalopatiile alcoolice, secundar lipsei de vitamine din complex „B", în special vitamina B1, apoi asupra inimii, determină tulburări de ritm (fibrilații), asupra glandelor anexe ale aparatului digestiv, respectiv asupra ficatului, determină hepatită cronică toxică alcoolică, aceasta din urmă evoluând spre ciroza hepatică, respectiv cancerul hepatic, iar asupra pancreasului determină pancreatita cronică toxică alcoolică.
Cârciumile s-au înmulțit ca ciupercile, nu numai la orașe, ci și la sate. Spre ele se îndreaptă, zilnic, sute sau chiar mii de oameni - unii pentru a-și îneca necazurile, alții - pentru a ieși „la una mică".
Consumat în cantități moderate și la ocazii, alcoolul este un stimulent, un euforizant, determinând buna dispoziție a individului. Avem exemplul francez, prin care s-a constatat că dacă se bea vin roșu în cantități moderate, acesta previne bolile cardiovasculare. Băut însă în cantități mari, alcoolul devine un adevărat dușman al sănătății, un mare pericol social. Cercetările demonstrează că, în cazurile alcoolismului acut, reflectat prin starea de „beție" (cu creșteri ale alcoolului de 80 - 100 de miligrame la mie), apar tulburări de ritm cardiac, angină pectorală, epilepsie, insuficiență cardiacă sau moarte subită.
Pentru a lămuri lucrurile, relevăm faptul că o unitate de alcool este reprezentată de 280 ml de bere, în 200 ml de vin, 25 ml de țuică. Un bărbat poate consuma 50 de unități pe săptămână, iar o femeie 25 de unități pe săptămână, consum apreciat pe perioade mai lungi.
Datele statistice demonstrează că alcoolismul este evident în 10% din populația țării, suspecții reprezintă 50%. Iată un tablou ce demonstrează că alcoolismul trebuie frânat, atât la bărbați cât și la femei, el având urmări din cele mai neașteptate asupra organismului uman și a stării de sănătate. Efectele nocive ale alcoolului asupra glandelor endocrine este nefast, determinând și inapetență sexuală și astenie sexuală la bărbați, și lipsa menstruației la femei. Alcoolul favorizează infecțiile respiratorii, hipoglicemia, apariția cancerului, a tulburărilor sistemului nervos. Oprirea consumului de alcool este cea care poate întrerupe evoluția acestor boli grave. De asemenea, întreruperea consumului de alcool are urmări benefice asupra indivizilor cu deviații sociale. Aici, am în vedere acei bărbați înclinați spre violență, care, sub influența alcoolului, atentează la personalitatea altor oameni, provocând scandaluri ori adevărate drame, prin recurgerea la omor. Alcoolul este și cauza multor cazuri de suicid.
Rolul medicului de familie este acela de a depista precoce indivizii înclinați spre consumul exagerat de alcool și de a stabili programe de prevenire și stopare a acestui adevărat flagel social. Aceasta, cu atât mai mult cu cât nu puțini sunt cei tentați să folosească și medicamente după sau în timpul consumării alcoolului, fără să știe că vasodilatatoarele periferice și medicamentele antianginoase consumate concomitent cu alcoolul accentuează tensiunea arterială. Aspirina interacționează cu consumul de alcool, apărând riscul hemoragiilor gastrointestinale.
Medicul are datoria de a recurge și la metoda de dezalcoolizare, care se efectuează în centre medicale speciale.
