CREDINȚĂ ȘI TRADIȚIE LA SĂRMAȘU „Este un moment de rodire, de cântare nouă…"

Distribuie pe:

…Astfel a caracterizat, simplu și lapidar, dr. Valentin Marica „faptele" de mare încărcătură emoțională, săvârșite marți, 7 martie, la Casa de Cultură din Sărmașu, sub genericul „Credință și tradiție", puse la cale - și de această dată - de neobosita directoare a Bibliotecii Orășenești „Liviu Rusu", dna Dinuca Burian, în efortul, pe de o parte, de a nu lăsa „colbul uitării" să se așeze peste amintirea celor care și-au impregnat urmele trecerii, prin spațiu și timp, pe acest „picior de plai" mureșean în care se intersectează câmpia cu muntele și, pe de altă parte, după cum observa dr. Nicolae Băciuț, „de a ține sus steagul pentru cultură, tradiție și credință, prin evocarea celor care le-au cultivat, dând sens și dimensiune modernității".

În sala… mândru împodobită cu păretare, ștergare cu „cipcă", preșuri proaspăt ieșite de la războiul de țesut, străvechi unelte amintind de muncile câmpului, ulcele de lut, câte și mai câte din cele trebuincioase la casa gospodarului - oaspeții au fost întâmpinați cu mesele pline de bucate gustoase, sărmășencele întrecându-se, în materie, cu ibăștencele invitate la șezătoare.

Manifestarea, organizată de Primăria Sărmașu, Biblioteca Orășenească „Liviu Rusu", în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Mureș și Biblioteca Comunală Ibănești, având ca parteneri media cotidianul „Cuvântul liber", TTM, TV3 și revista „Vatra Veche", a fost deschisă, cu un cuvânt de bun venit din partea primăriei, de către secretarul acesteia, dl Gelu Sărac, bucurându-se de prezența directorului Centrului Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș, dl Iuliu Praja, elementul surpriză constituindu-l participarea unui impresionant număr de copii de la școlile din Sărmașu și localitățile din împrejurimi.

„Faceți parte din peisaj, iar peisajul vă integrează", a observat, în debutul evenimentului, dr. Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene de Cultură Mureș, spusele fiindu-i confirmate de prelegerea susținută, în continuare, de redactorul-șef al cotidianului „Cuvântul liber" și președinte al ASTREI mureșene, scriitorul și publicistul Lazăr Lădariu „încadrându-se în peisaj" prin tema abordată: aspecte din viața lui Ion Creangă, de la a cărui naștere s-au împlinit, recent, 180 de ani. O viață unică - remarca vorbitorul -, o viață bogată în întâmplări, povestită cu farmec, în Amintiri din copilărie, într-o limbă aparte, a naratorului sfătos, cu întâmplări tipice, redate prin vocabularul neaoș, țărănesc, cu umor, ironie, timbru specific, presărată cu zicători și proverbe. Menționarea exemplarei prietenii cu Mihai Eminescu, imaginea bojdeucii din Țicău, cu cele 13 pisici „conlocuitoare", postura de „real Flămânzilă", „devorator" al unei oale de găluște cu slănină, o găină friptă, o strachină de plăcinte, urmate de „o cofiță de vin cu apă", readucerea în memorie a poveștilor ce ne-au încântat copilăria („Capra cu trei iezi", „Dănilă Prepeleac", „Punguța cu doi bani" și atâtea altele) au făcut ca prelegerea susținută de scriitorul și publicistul Lazăr Lădariu să aducă, la Sărmașu, peste vreme, prin forța descrierii, ceva din imaginea și atmosfera satului natal al lui „Nică al lui Ștefan a Petrei", „cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește, cu mâhnire, Cetatea Neamțului, de atâtea veacuri"…

…Spre încântarea copiilor prezenți, care au interpretat, cu mare dăruire și entuziasm, scenete inspirate din scrierile neuitatului humuleștean.

O video-proiecție meșteșugit realizată de prof. Ciprian Fărcaș a oferit publicului, în sinteză, fapte și oameni din istoria locului, cu accent pe figura pașoptistului Alexandru Bătrâneanu (1820-1848), născut la Balda (comuna Sărmașu), participant, alături de Avram Iancu, la Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, membru în Comitetul Permanent al Revoluției.

Din pleiada de „oameni ai locului" se desprinde figura luminoasă a celui care a fost istoric, publicist, critic literar, radiofonist - „un model de cărturar autentic, om al binelui uman și al binelui spiritual", după cum îl caracteriza dr. Valentin Marica pe regretatul Șerban Melinte, Cetățean de Onoare al Orașului Sărmaș, fost director al Radio România Târgu-Mureș, pentru care - își amintește dr. Marica - revenirea pe prispa casei părintești din Balda natală echivala, mereu, cu o re-definire, o re-redescoperire a sinelui: „Melinte Șerban nu a fost un director, ci un coleg și de nădejde colaborator. A învățat valorile satului și le-a preluat ca jaloane, ca îndreptare de viață", afirma domnia sa despre autorul unor volume de referință pentru cultura mureșeană - Mărturii prin vreme, douăzeci de ani de viață culturală pe Mureșul de Sus (1999), Evocări istorice și literare (2001) și Cultura mureșeană în memoria cărților (2006), toate apărute la Fundația Culturală „Vasile Netea" condusă de cărturarul Dimitrie Poptămaș, dar și inițiator și promotor al seriei Caiete mureșene, în cuprinsul cărora Șerban Melinte și-a valorificat întregul bagaj de cunoștințe acumulate într-o viață de om dedicată culturii. Rămas în memoria ascultătorilor prin emisiunile Revista radio de cultură și artă și Mărturii peste vreme, Melinte Șerban „vedea în Transilvania ideea de ordine, de jertfă, de rodire și de înviere, idealuri ce-l apropie de metaforele lui Ioan Alexandru, dar și de formularea eminesciană: noi locului ne ținem…", aprecia dr. Valentin Marica.

Un ciclu de „portrete ale sufletului de femeie", realizate de pictorița Veress Zsuzsa, împodobesc, la acest început de primăvară, sala de lectură a Bibliotecii „Liviu Rusu", mesajele artistei fiind deslușite și tălmăcite celor prezenți de către directorul Direcției Județene pentru Cultură Mureș, dr. Nicolae Băciuț. Filologul mureșean a prezentat, cu această ocazie, un „portret de femeie" absolut remarcabil și o biografie literară de excepție: ANA BLANDIANA, la împlinirea vârstei de 75 de ani. „O viață dramatică, dincolo de aparența gloriei sale, și o operă de o excepțională sensibilitate și substanță", afirma Nicolae Băciuț, inițiatorul, în 2012, al Festivalului Național de Creație și Interpretare „Ana Blandiana" de la Brăila", dedicat celei pe care o consideră „cea mai importantă poetă din întreaga istorie a literaturii noastre".

Cântecul și jocul popular, rostirea autentică, în grai sărmășan și în grai ibăștean, cimiliturile, poveștile cu tâlc ale femeilor în șezătoare au completat în chip armonios „momentul de rodire, de cântare nouă", în ton cu îndemnul - atât de necesar în aceste vremuri de vrajbă și de mânie - formulat de președintele ASTREI mureșene, Lazăr Lădariu: „Să ne păstrăm limba, datinile, tradițiile, portul, tot ceea ce ne asigură continuitatea!"

Lasă un comentariu