Interlocutor: Ioan Vasu, primarul comunei Râciu
- Sunteți la al șaselea mandat de primar. Ce reprezintă pentru dumneavoastră să fii primar în comuna Râciu?
- Seriozitate, hărnicie, de regulă, dacă se poate, primarul să fie băștinaș pentru că dragostea față de locul natal întotdeauna este dublă față de cel care vine dinafară. E un lucru atât de frumos dacă omul este cu buna intenție de a candida, de a câștiga. Va face lucruri bune pentru dezvoltarea acelei comune, acelei comunități. În primul rând, el trebuie să fie cel care împrăștie liniștea și pacea, nu răutatea și să încurajeze divergențele între cetățeni. O dovadă în acest sens e și faptul că la Râciu lumea nu e prin tribunal, nici cu terenurile, nici cu alte probleme.
- Sunteți cunoscut pentru că ați modernizat comuna. Ce înseamnă modernizarea ruralului, nu neapărat urbanizarea?
- 75% din populația acestei țări trăiește în mediul rural. Aproape 50% locuiesc în mediul rural. Dacă facem un calcul între suprafața care este administrată de comune și populația care locuiește în comună, preponderența este mediul rural. E logic că fiecare cetățean al acestei țări are drepturi egale, indiferent că trăiește la oraș sau în mediul rural. Pentru mine, care am plecat la 15 ani de acasă, m-am întors la vârsta de 43 de ani, după ce am stat o perioadă lungă în Târgu-Mureș, este clar că a trebuit să fac ceea ce este necesar ca populația să aibă tot ceea ce e necesar pentru un mediu propice de a trăi: apă, canal, internet, telefonie, școli moderne, Casa de cultură, locuri care trebuie să îi ajute, să se simtă bine și să nu facă diferența între mediul rural și urban. Mi-aduc aminte când am plecat de acasă, la 15 ani, ce priviri aruncau unii care trăiau prin câte-un oraș, care nici grup sanitar n-aveau prin centrul orașului, dar ei erau de la oraș. Au uitat cu câtă dragoste față de pământul acesta am crescut noi în mediul rural, moștenită de la niște părinți modești, care ne-au învățat ce înseamnă a fi patriot din toate punctele de vedere. Și patriot local și național.
- Ați demarat, printre primele comune din județ, împăduririle pe un teren neproductiv. Veți continua această acțiune?
- Am împădurit aproximativ 113 hectare. Lucrarea este gata. Este o acțiune reușită, realizată prin fondul pentru mediu, cu aportul Consiliului Județean Mureș și 8% din fonduri de la Consiliul Local. Costul total al proiectului a fost în jur de 3.000.000 lei. Au fost astfel împădurite terenuri de care nimeni nu s-ar fi putut folosi. Acum acolo e o pădure frumoasă, în creștere. Am mai demarat un nou proiect, pentru 57 hectare. Este în derulare dar, din păcate, s-a sistat deocamdată din cauza lipsei banilor. Nu aportul Consiliului Local, ci al fondurilor care ar fi trebuit să vină de la fondul pentru mediu. Aceste activități reprezintă un lucru cu care mă mândresc. Alții taie, iar noi plantăm copaci pe câmpie. E un proiect drag mie.
- Din câte știm, sunteți un luptător care s-a implicat în modernizarea drumurilor din comună. Veți continua?
- Am amintit despre Câmpia Transilvană pentru că mi-e drag să vorbesc despre tot ce înseamnă câmpia, de la Ceuașu încoace, de la Voiniceni, câmpia e cea mai bogată zonă a județului Mureș. E normal, pentru că aici este gaz (a fost prima sondă din Europa), aici sunt bujori, lacuri… Tot aici întâlnim toate culturile, de la grâu, sfeclă…, tot ce agricultura poate oferi. Din păcate, drumurile erau praf. Acum s-au mai pus la punct. Am reușit ca drumul de la Târgu-Mureș - Râciu Satu Nou, lângă Sânpetru să-l transform din drum județean în drum național, pe vremea ministrului Mitrea. Apoi am avut primul proiect de dezvoltare europeană de 2,5 milioane de euro. Am fost prima comună din țară. Am făcut 20 de kilometri de drumuri comunale și am modernizat o rețea de 11 km de apă (satul Sânmartinul de Câmpie și un bazin de apă). Am proiecte pentru drumurile vicinale și am asfaltat în proporție de 65% străzile din localitatea Râciu. Lucrările sunt făcute după o muncă gospodărească. Adică prima dată am schimbat rețeaua de gaz (care exista din anii `58-'60), apoi au urmat conductele de apă printr-un Program SAPARD, apoi canalizarea, rigolele, trotuarele. Acum suntem în modernizarea comunei.
- Consiliul Local a repartizat terenuri tinerelor familii. Cum comentați această inițiativă?
- E un lucru mai vechi. Tinerii voiau să fugă la Târgu-Mureș. În 2001 am modernizat Casa de cultură și atunci au început să își facă nunțile aici, aceste evenimente reprezentând pentru ei primul venit pentru că s-au redus cheltuielile cu nunta. În Consiliul Local am reușit și am acordat 16 locuri de casă. Toate sunt ridicate. Au gaz, lumină, canalizare, apă. Astfel au rămas tinerii aici. Sunt foarte fericit și mândru și de acest proiect. Dacă vor mai fi cerințe, mai avem locuri. Avem și acces la utilități peste tot.
- Cum comentați recenta întâlnire a Asociației comunelor din România?
- M-am uitat la colegii mei, prezenți la o emisiune TV. Eu am fost 20 de ani în această Asociație. Sunt și în prezent. Nu eu, primarul, ci comuna pe care o reprezint. Mi-au plăcut câțiva colegi, printre care și primarul de la Sângeorgiu de Mureș, au pus întrebări pertinente, de legislație administrativă. Nu i-am înțeles însă pe ceilalți la cine s-au plâns la București. S-au plâns la oamenii pe care ei i-au luat de mână și i-au purtat prin comunele lor, prin satele lor pentru a ajunge parlamentari, să ajungă guvernanți. Se plângeau de salariu. Un coleg din Teleorman spunea că în 21 de ani de mandat de primar nu a reușit să-și facă un dispensar veterinar și un dispensar stomatologic. Asta trebuia să spună ei? Sau ce salariu au? Pentru asta s-au dus acolo? Trebuiau să sară la gâtul guvernanților și să dea autorităților publice ceea ce e al lor. Impozitul comunei merge la bugetul central. Eu am tăiat, în an electoral, 90% ajutoarele sociale pentru că nu și-au făcut orele de muncă în folosul comunității, iar în Teleorman, Vaslui, Botoșani, o parte din primari sunt ținuți de beneficiarii ajutoarelor sociale. Pentru ce banii mei să meargă să țină puturoșii din Teleorman, iar eu, la 63 de ani, să merg în fiecare zi după-masa să muncesc la fermă? Ca mine mai sunt și alții. Asta trebuiau să spună colegii mei primari. S-au dus să se plângă ca niște UTC-iști exact la cei pe care i-au dus de mână să-i facă parlamentari, guvernanți. Asta au făcut ei. Eu nu voi face asta. Președintele a fost cel mai slab, spunând că nu suntem de acord cu reorganizarea administrativ-teritorială. Greșit. Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie realizată, dar pe criterii de dezvoltare.
- Ce proiecte de viitor aveți?
- Am 63 de ani. Mi-am propus să nu mai candidez. Sunt puțin obosit. E normal să lăsăm tinerii să aibă ei grijă de soarta lor. Dacă vor mai avea nevoie de mine, le voi oferi sprijinul. Dacă nu, mă voi retrage. Proiectele sunt făcute pentru a fi continuate și după plecarea mea. Reprezintă finalizarea acelor 92 de kilometri de drumuri comunale, vicinale și drumuri de exploatație. E lucrul cel mai important, care mă interesează. Școlile sunt toate moderne. Trebuie întreținute mai departe. Am realizat investițiile cu fonduri europene, inclusiv încălzire centrală, apă caldă. Au absolut tot ce le trebuie. Acum cred că suntem prima școală care am cumpărat, am primit o sponsorizare de tablete pentru catalogul electronic, pentru că trebuie să înceapă cineva și lucrul acesta. Avem în derulare un proiect pentru 11,5 kilometri de drumuri vicinale. Acestea deservesc aproximativ la 3.400-3.500 hectare de pământ, care au 600-700 de proprietari, chiar dacă le lucrează numai un investitor care le-a arendat sau doi-trei. În momentul în care am depus proiectul (care a mai fost depus și în trecut), s-au găsit domnii de la Guvern să întocmească un mod de departajare a proiectelor, depuse online. Adică în 6 minute s-au terminat fondurile. A intrat însă și proiectul cu 50 de puncte, minimum necesar, iar eu, cu 98 de puncte, nu am fost admis. Comparativ cu drumurile forestiere, noi ar fi trebui să avem un avantaj. Drumul forestier are unu, doi sau maximum trei-patru proprietari, respectiv Primăria, Romsilva sau câțiva cetățeni care au pădurea - grofi și gazde. Ei pentru ce vor exploatație? Ca să exploateze pădurea cine? Austriecii, hoții? Investim ca să nu-și strice mașinile sau ca să facem vreunui om politic vreo cabană prin munte. Pe câmpie însă se exploatează terenul pentru a crește economia și PIB-ul. Agricultura a fost cea care anul trecut și în ultimii ani a scos economia la liman. Toamna, când se duc cerealele în port sunt mândri guvernanții, dar uită în momentul în care trebuie să știe că pe câmpie trebuie acordate fondurile, nu la prietenii lor, care merg în vârf de munte. Mai ales în condițiile în care acele primării au fonduri de agromediu, unde subvenția este de patru ori mai mare decât pe câmpie. Mai mult decât atât, comunele au proprietăți mari de pădure, de unde primesc 30-40 miliarde pe an numai de la Romsilva, pe când noi, pe câmpie, nu avem astfel de facilități. Noi suntem buni pe câmpie pentru oamenii politici doar atunci când le dăm voturile, când le-au fost predate lacurile de la Zau. Acestea sunt proprietatea unităților administrativ-teritoriale și nicidecum a unor oameni politici sau a unor oameni de afaceri care nu au făcut absolut nimic decât să-ți bată joc de proprietățile statului. Sunt multe de spus, mă opresc însă aici. Eu am un mod de organizare a administrației. În Râciu, împreună cu alte patru-cinci comune, avem stație SMURD, 14 paramedici, stație de Pompieri. Ne organizăm în organizații de dezvoltare intercomunitare. De asemenea, avem stație de transport gunoi menajer (pe care urmează să o integrăm în managementul județean), serviciu de Evidența populației. Cetățenii celor patru comune - Râciu, Pogăceaua, Șincai și Crăiești - pot obține actele de identitate fără a se deplasa la Târgu-Mureș. Ar urma descentralizarea și înființarea unui centru APIA. Așa ar fi normal. Să nu purtăm oamenii pentru orice la Târgu-Mureș. Sunt mult mai multe lucruri care le avem în vedere. Cu părere de rău, trebuie să menționez și că, în campaniile electorale, au promovat ideea că primarii vor pensii speciale. Nu asta ne dorim însă. Noi, când am candidat, am știut ce salariu vom avea și o indemnizație. Nu suntem nici demnitari, nici funcționari publici. Nouă trebuie să ni se dea înapoi însă dreptul de vechime. Spre exemplu eu, până să vin în Primărie, am muncit 20 de ani. Am avut dreptul la vechime, care mi-a fost luat însă pentru că sunt demnitar. Demnitari sunt ei, parlamentarii, care nu plătesc absolut nimic, având totul asigurat. Nouă să ne dea doar ceea ce merităm. Dacă nu, măcar să ne lase în pace. Să dea însă funcționarilor noștri din Primărie, cu care noi muncim și care se tem să semneze actele. E o mare diferență dintre funcționarul din Primărie și funcționarul din instituțiile descentralizate.
