Situaţia proprietarilor de păduri şi păşuni din Stânceni, Deda, Lunca Bradului şi Valea Gurghiului a constituit, ani la rând, subiectul unor ample anchete de presă, dar şi al unor sesizări adresate Ministerului Mediului, al unor intervenţii şi interpelări parlamentare şi plângeri penale formulate de fostul senator de Mureş (azi, deputat), Marius Paşcan.
Demersurile parlamentarului reflectau, în esenţă, starea de tensiune din zonă, în urma includerii acestor proprietăţi în Parcul Natural Defileul Mureşului Superior şi Natura 2000, arie administrată de SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA., societate privată în privinţa căreia planau suspiciuni, atât în privinţa modului în care a fost constituită, cât şi al celui în care se achită de obligaţiile asumate şi al lipsei de transparenţă în relaţia cu proprietarii. Concret, acestora li se pretindea nu doar să plătească o serie de taxe nejustificate, dar li se interzicea până şi dreptul să culeagă ciuperci din propriile păduri, să primească turişti pe proprietăţile lor, să folosească arborii doborâţi de vânt, oamenii neputându-şi exercita, practic, dreptul de proprietate (garantat prin Constituţie), recunoscut în urma unor procese îndelungate şi costisitoare. Un partizanat apreciat drept „ciudat şi absolut culpabil" a protejat, ani de-a rândul, întreprinzătorul privat care se înstăpânise în zonă, printr-un contract încheiat cu Ministerul Mediului, în urma unei licitaţii, în 2010, şi cu obligaţia legală de a elabora un plan de management în termen de maximum doi ani de la semnarea contractului de administrare a ariei protejate, Ocolul funcţionând, ani de zile, ilegal, nedeţinând planul de management şi avizele necesare. „La Stânceni, întregul intravilan a fost cuprins în aria protejată, fără ca proprietarii să fie consultaţi sau înştiinţaţi despre acest lucru" (Eugen Sbanca, proprietar). „La Lunca Bradului, sunt încă păduri şi păşuni de retrocedat, oamenii se judecă de 10 ani pentru a-şi câştiga drepturile, dar pădurile nu sunt retrocedate, pentru ca acest ocol privat să le poată administra după propriul plac" (Constantin Cif, vicepreşedintele filialei Mureş a Asociaţiei proprietarilor de păduri, păşuni şi terenuri agricole). „Parcul Natural Defileul Mureşului a fost constituit ilegal, în 2007, fără acordul proprietarilor, ajunşi acum să fie amendaţi pentru orice construcţie - fânar, coteţ etc. pe care o ridică pe propriul lor teren. Cei de la ocolul privat îşi depăşesc atribuţiile, intră în curţile cetăţenilor, aplică amenzi, îi intimidează pe oameni. Rezervaţia Defileul Mureşului cuprinde intravilanul, în timp ce pădurile din jur, ce fac obiectul revendicărilor, nu sunt cuprinse în zona protejată" (Ionel Şendrea, preşedintele Filialei Mureş a Asociaţiei). „Am luptat singur, la toate forurile, am obţinut hărţile cadastrale, m-am judecat în instanţă şi nici după doi ani n-am primit hotărârile pentru furtul din pădure. Nu înţeleg de ce autorităţile statului nu intervin pentru rezolvarea situaţiei composesoratelor. Plângerile penale trenează de ani de zile" (Gh. Lircă - preşedintele Composesoratului Răstoliţa).
… Sunt doar câteva din nemulţumirile proprietarilor de terenuri din zonă, exprimate, în ultimii ani, prin intervenţii publice, rămase, din păcate, fără vreun răspuns.
O serie de alte nereguli şi abuzuri sesizate, în timp, de parlamentarul mureşean, vizau modul în care SC Ocolul silvic de regim privat Gheorgeni şi-a îndeplinit atribuţiile asumate prin contractul încheiat cu Ministerul Mediului. Pe lângă faptul că nu a întocmit la timp (potrivit legii) Planul de Management al zonei protejate - în mod participativ şi transparent, prin consultarea proprietarilor - societatea comercială nu a prezentat raporturile anuale privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare şi problemele apărute, deşi acest lucru li s-a cerut expres, implicit prin adrese trimise de consiliile locale. Personalul din teren nu era instruit, nu-şi cunoştea atribuţiile de serviciu, administratorii nesprijinind în vreun fel dezvoltarea durabilă a zonei, prin măsuri tradiţionale, ecoturism etc. Nu în ultimul rând, populaţia locală nu a fost informată în mod corespunzător la constituirea ariei protejate şi înainte de organizarea licitaţiei pentru administrarea acesteia.
Pe de altă parte, Ministerul Mediului şi celelalte autorităţi ale statului nu şi-au respectat obligaţia din contract privind controlul modului de respectare a obligaţiilor asumate de către S.C. Ocolul Gheorgheni.
„Este o mare minciună documentaţia ştiinţifică ce stă la baza acestui parc natural, vehiculată şi la nivelul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, conform căreia, atunci când s-a creat această arie naturală protejată, s-au organizat dezbateri cu participarea numeroasă a proprietarilor de păduri. Se susţine astfel, oficial, o dezinformare, şi anume că ar exista acest acord exprimat prin semnături din partea majorităţii proprietarilor de păduri ai Văii Mureşului Superior. Mai mult, se afirmă mincinos de către aceiaşi reprezentanţi ai APM Mureş că sute de proprietari ar fi primit compensaţii băneşti, în valoare de 300 euro/ha pentru că au terenurile incluse în parc, situaţie absolut nereală", atenţiona încă de acum doi ani, parlamentarul mureşean. SC Ocolul Silvic de regim privat Gheorgheni - preciza Marius Paşcan, la vremea respectivă, „a câştigat licitaţia privind administrarea Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, în detrimentul Direcţiei Silvice Mureş, printr-o complicitate favorizantă şi cu sprijinul politic al UDMR, dosarul câştigător al licitaţiei organizate de Ministerul Mediului, condus la acea vreme (martie 2010) de ministrul Borbely Laszlo, fiind efectiv copiat după dosarul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, schimbându-se doar valorile de referinţă şi adaptate denumirile".
„Consider că acuzaţiile grave pe care le formulează reprezentanţii Asociaţiei proprietarilor de păduri, păşuni şi terenuri agricole din România - Filiala Mureş, sunt extrem de grave şi impun o grabnică analiză şi verificare din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin structurile compe-tente. Orice tergiversare poate contribui la sporirea conflictelor sesizate, putând genera reacţii sociale imprevizibile din partea proprietarilor de păduri, care sunt desconsideraţi, umiliţi şi nedreptăţiţi", avertiza Marius Paşcan.
În urma sesizărilor şi plângerilor formulate de parlamentarul mureşean, anul trecut, în iulie, ministerul de resort a reziliat, unilateral, contractul de administrare a menţionatei arii naturale protejate cu societatea comercială în cauză.
În ciuda rezilierii contractului, situaţia din zonă rămâne în continuare tensionată: într-o recentă interpelare adresată actualului viceprim-ministru şi ministru al Mediului, Daniel Constantin, deputatul Marius Paşcan sesizează „o serie de abuzuri, inadvertenţe şi neconcordanţe în administrarea ariei naturale protejate, în temeiul cărora au loc presiuni şi ameninţări asupra primăriilor de pe valea Mureşului Superior, din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului, prin adrese semnate de dr. ing. Abran Peter".
Documentul este însoţit de o serie de anexe justificative, în care se arată, printre altele, că documentaţia ştiinţifică întocmită de Abran Peter este nefondată, afectată fiind de o serie de vicii, inclusiv în ce priveşte suprafaţa parcului - estimat la 15.196 de hectare de către autor, în timp ce, în nota de fundamentare aferentă HG 1143/2007, suprafaţa acestuia este de 9.156 de hectare. Pe de altă parte - arată deputatul - pentru aprobarea planului de management, Abran Peter, prin Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, a emis, în 2015, decizia etapei de încadrare (document ce a stat la baza aprobării planului), prin aplicarea unei ştampile de înregistrare a unei entităţi inexistente din punct de vedere juridic. Mai mult, demersul a fost făcut peste voinţa primarilor şi a populaţiei prezente la dezbateri, fără a căror decizie cei de la SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA nu putea să li se aprobe realizarea Planului de management, plan pentru care, de altfel, au beneficiat de peste două milioane de euro. În mod cu totul surprinzător, pe de altă parte, planul de management a fost aprobat în decembrie 2016, după şase luni de la data rezilierii contractului de administrare a ariei naturale protejate, notează parlamerntarul.
„Conform adreselor din anexa prezentei interpelări, ing. Abran face presiuni asupra consiliilor locale şi primarilor din Defileul Mureşului Superior, încercând să-i determine pe aceştia să facă demersuri pentru eliminarea în vreun fel (aşa-zisa reducere şi transformare) a celor două rezervaţii din Legea 5/2000 (sediul materiei - n.n.), primarii fiind atenţionaţi că, dacă nu fac ce li se pretinde, nu vor mai putea exploata lemn de pe proprietăţile ce le deţin, întrucât a fost aprobat planul de management", se arată în interpelarea adresată ministrului de resort, căruia i se solicită să dispună, grabnic, verificarea aspectelor semnalate şi formularea unui răspuns coerent şi avizat asupra acestora.
