Luni, 13 martie 2017, a avut loc şedinţa Comisiei pentru asistenţa medicală primară, constituită prin Decizia nr. 105/07.03.2017 a Preşedintelui - Director General a CAS Mureş. Pe ordinea de zi s-a aflat şi stabilirea necesarului de medici de familie din judeţul Mureş. Situaţia a arătat că previziunile noastre făcute în urmă cu 4 ani încep să se adeverească, în mare parte datorită politicilor de sănătate din România şi tratamentului discriminator la care este supusă medicina de familie prin politicile prezente şi trecute de finanţare a sistemului sanitar, dar şi a modului de întocmire a contractelor cadru.
Astfel, în judeţul Mureş, judeţ beneficiar al unui centru universitar medical, în anul 2017 vorbim de un deficit de 32 de norme (medici de familie) la care se adaugă faptul că la 31decembrie 2017 vom avea şi 24 dintre medici, care se află în activitate, şi care au împlinit vârsta de pensionare, ei având acum vârste cuprinse între 65 şi 70 de ani.
Speranţa ar trebui să se îndrepte către rezidenţi, însă, conform datelor de care dispunem, avem 10 rezidenţi în anul 3 (dintre aceştia două persoane sunt în concediu de maternitate, iar alte două colege sunt însărcinate), în anul 2 sunt 13 rezidenţi (6 dintre aceştia sunt rezidenţi pe post, în alt judeţ decât judeţul Mureş), iar în anul 1 avem 13 rezidenţi, dar aceştia îşi vor putea susţine examenul de specialitate abia peste 4 ani.
Având în vedere aceste aspecte, putem afirma că din punct de vedere al resurselor umane existente, a început sfârşitul acestui segment al asistenţei medicale, sfârşit care este susţinut şi grăbit de politica consecventă a decidenţilor din sistemul sanitar. Dacă până acum ne plângeam că pleacă colegii tineri, în asistenţa medicală primară, medicii de familie ajunşi la vârsta de 50 de ani iau tot mai serios în calcul să îşi încheie cariera profesională într-o altă ţară a Uniunii Europene pentru a avea şansa unui venit decent la bătrâneţe (pensie).
Învăţam, cândva, că structura sistemului sanitar este una piramidală, iar baza o constituie asistenţa medicală primară (medicina de familie), nivelul următor este asistenţa medicală secundară (ambulatorul de specialitate - policlinicile), iar vârful piramidei este de dat de asistenţa medicală terţiară (spitale, clinici). În acest context ne întrebăm care va fi soarta piramidei sistemului sanitar românesc?! (sursa - amfms.ro)
