Cei care îşi încep ziua cu două ouă la micul dejun pierd de două ori mai multe kilograme decât cei care ţin diete drastice, susţin cercetătorii americani din Louisiana. Explicaţia constă în conţinutul foarte bogat în cele mai bune proteine ale oului, care conferă aceeaşi energie ca şi consumul unei fripturi, dar are mult mai puţine calorii.
Bogate în antioxidanţi, ridichile aduc o serie de beneficii organismului. Cele negre conţin o cantitate mai mare de antioxidanţi decât cele roşii şi sunt recomandate pentru a anihila efectele negative ale radicalilor liberi asupra organismului. De asemenea, ridichile previn îmbătrânirea.
Fruct bogat în potasiu, banana ajută la buna funcţionare a inimii, rinichilor şi a sistemului nervos şi muscular. Mai mult, potasiul din banane ajută organismul să asimileze mai bine calciul din alimente sau din suplimentele nutritive. În plus, bananele conţin magneziu, calciu, fier, zinc şi vitaminele din grupa B.
Kiwi poate reduce riscul apariţiei cancerului şi poate preveni bolile de inimă şi apariţia cataractei, printr-o substanţă pe care o conţine - luteina. Previne, totodată, formarea cheagurilor de sânge, scăzând astfel riscul de infarct. Este o bogată sursă de antioxidanţi, ajutând la combaterea infecţiilor şi a inflamaţiilor şi având efect de subţiere a sângelui. Mai bogat în polifenoli decât mandarina sau grapefruit-ul, kiwi împiedică apariţia insuficienţei cardiace, a maladiei Alzheimer, arteriosclerozei şi maladiei Parkinson.
Fasolea este originară din Peru (America de Sud). Este diuretică şi antidiabetică. Decoctul din tecile ei, din care se consumă 250-300 ml în 24 de ore, se administrează în cistite, normalizând urinarea, şi în afecţiunile renale şi ale vezicii urinare, precum şi în diabetul zaharat.
Conopida previne cancerul. Ea constituie o importantă sursă de fitonutrienţi ce ajută organismul să prevină apariţia tumorilor canceroase de diferite etiologii. În combinaţie cu şofranul, conopida ajută la stoparea evoluţiei cancerului de prostată.
Dovleceii sunt buni pentru digestie, în cure de slăbire, dar şi pentru prevenirea sclerozei şi a cancerului de colon. Sunt bogaţi în vitaminele C şi A, reducând, totodată, şi nivelul colesterolului.
Pasta obţinută din frunzele zdrobite de pătrunjel poate fi folosită la tratarea rănilor lăsate de înţepăturile de insecte. Se aplică comprese pe zonele respective şi se lasă să acţioneze timp de o oră.
Din toată gama de brânzeturi, urda nu conţine aproape deloc caseină, o proteină din lapte, care nu poate fi procesată corect de tubul digestiv al omului. În plus, proteinele din urdă conţin aminoacizi formatori de fibră musculară, cresc arderile în organism şi previn apariţia obezităţii. De asemenea, urda conţine şi foarte puţine grăsimi.
Afinele sunt recunoscute pentru bogăţia lor în antioxidanţi care previn îmbătrânirea. Pot întârzia instalarea declinului mintal, prin protecţia pe care o oferă celulelor cerebrale. De asemenea, afinele au efect antiinflamator, un alt factor responsabil pentru îmbătrânirea prematură a celulelor.
Leuşteanul ajută la tratarea indigestiilor, a colecistitei şi enteritei, contribuie la buna funcţionare a sistemului endocrin. Sucul de leuştean este benefic pentru rinichi şi ajută la eliminarea calculilor. Şi anumite probleme ale tenului vor dispărea dacă acesta este frecat cu frunze proaspete de leuştean.
Sfecla este bogată în vitaminele A, B6, C, D şi E şi în calciu, fosfor, magneziu şi zinc. Sucul de sfeclă roşie are efect antioxidant, prevenind diverse tipuri de cancer şi reducând valorile colesterolului.
Persoanelor predispuse la ameţeli li se recomandă câteva boabe de piper luate dimineaţa, pe stomacul gol.
Cartoful dulce conţine carbohidraţi, vitaminele A, C, B6, potasiu şi fibre. Totodată, are un conţinut energetic şi nutritiv crescut şi se consumă fiert sau copt pentru a-i păstra proprietăţile. Cartoful dulce are un indice glicemic mediu, comparativ cu cartofii normali, care au un indice glicemic mare.
Muştarul este benefic în cazul durerilor de dinţi. Se aplică pe dintele dureros puţin muştar, acesta acţionând ca antiiritant. Acelaşi efect îl are şi uleiul de cuişoare.
Având proprietatea de a detoxifia organismul, lămâile ajută şi la întărirea sistemului imunitar. Se poate bea zilnic un pahar de apă în care s-a stors zeama unei jumătăţi de lămâie. În plus, vitamina C din lămâi ne fereşte de viroze şi chiar previne unele forme de cancer.
Adjuvant în curele de slăbire, zeama de varză are şi proprietatea de a trata hipertensiunea şi de a elimina constipaţia. Este şi un veritabil remediu al mahmurelii şi acţionează ca un dezinfectant. În plus, un pahar cu zeamă de varză poate reduce febra.
Bogată în fibre, minerale şi proteine şi săracă în grăsimi, lintea este mai uşor de digerat în combinaţie cu orez şi legume. Constituie o sursă de antioxidanţi şi previne apariţia bolilor cardiovasculare şi a multor tipuri de cancer. Mai mult, lintea are şi proprietatea de a încetini fenomenul de îmbătrânire al organismului.
Ideal în regimurile de slăbit, castravetele are şi proprietatea de a preveni constipaţia. În plus, feliile de castravete aplicate pe faţă ajută la estomparea ridurilor. Şi pistruii dispar dacă se aplică, zilnic, pe zonele respective, o loţiune preparată din castravete macerat în lapte crud. De asemenea, siliciul şi sulful din castravete ajută la menţinerea sănătăţii unghiilor şi a părului.
Ceapa roşie are în compoziţie toată grupa de vitamine B, vitamina C, minerale, fosfor, natriu, calciu, magneziu, zinc, fier, acid folic şi biotina. De altfel, Paracelsus spunea că e la fel de preţioasă precum o farmacie, fiind un puternic dezinfectant şi un bun diuretic ce nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic al oricărei persoane. (sursa - Erc Press)
