Cu regretul şi adânca noastră durere în sufletele întristaţi, ne luăm un ultim rămas-bun, de la bunul nostru prieten de nădejde şi de-o viaţă, chemat de Domnul la cele veşnice inginerul GAVRIL ŢÎRU,căruia îi vom păstra mereu vie amintirea.
În cununa cu lauri a vredniciei, înscriindu-şi numele, Gavril Ţîru a fost un adevărat „purtător de avere profesională şi intelectuală aparte", un luptător pentru păstrarea identităţii, unităţii, solidarităţii româneşti, un sensibil trăitor al istoriei postdecembriste, uneori dezamăgitoare în multe privinţe.
Martor şi participant la frământările din cei trecuţi 27 de ani, voce fermă în fostul PUNR, cu care, în anul 1992, urcam muntele speranţelor, fiind prefect de Mureş din partea acestei formaţiuni politice şi a Vetrei Româneşti, puncte de referinţă, acele locuri de întâlnire ale sufletelor românilor mureşeni, mereu cu Transilvania în inimi în acest relief românesc.
Ardelean cu adânca iubire a aproapelui, Gavril Ţîru s-a aflat, mereu, pe acea cărare a înălţimilor spirituale ale Sufletului Românesc, prieten, camarad de cursă lungă în sublimarea energiilor unui neam.
Intelectual cu stil, în toate cele, Gavril Ţîru a fost, prin tot ce a întreprins, un doritor ca piatra noastră de hotar să rămână, pentru veşnicie, acolo unde este, pusă de înaintemergători. Acolo să ne rămână şi credinţa strămoşească în Dumnezeu, în Biserica Neamului, „mama noastră a tuturor!".
Frate bun de Neam şi Credinţă, valoare fermă, specialist de excepţie al domeniului, slujitor, cu sârg, al înaltelor idei, pentru Gavril Ţîru candela vieţii a ars pe baricada interesului naţional, a adevărului şi a dreptăţii. Pentru că acolo, pe acea baricadă, ca bun român, ca patriot, îi era locul. Pe baricada luptei, a demnităţii româneşti, la care ţinea atât de mult.
Bărbat al timpului, cu acea omenie a sufletului generos, întru iubirea omenească a Patriei, a dăinuirii ei, ieşit din şcoala selectă a acelui Cartier Latin al Târgu-Mureşului, Liceul „Al. Papiu Ilarian", în urmă cu peste 60 de ani, Gavril Ţîru a devenit, ca fiu destoinic al Neamului, stâlp de rezistenţă al ideii! Al ideii dăinuirii! Al ideii continuităţii şi duratei româneşti pe aceste meleaguri.
Toate acestea ni le-a lăsat Gavril Ţîru, moştenire şi mărturie pentru cei de azi şi cei de mâine. Sunt gânduri de rămas-bun, în aceste triste momente ale întoarcerii la cel care a fost Gavril Ţîru.
Condoleanţe familiei greu încercate!
Veşnică fie-i amintirea şi pomenirea în statornica noastră aducere aminte!
În veghea binecuvântată a Domnului fie-i odihna, în rândul celor drepţi!
