„Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că exporturile au totalizat anul trecut 57,385 miliarde euro, în creştere cu 5,1% faţă de 2015, iar importurile au însumat 67,34 miliarde euro, mai mari cu 7% decât în anul anterior. Deficitul comercial s-a ridicat astfel la 9,95 miliarde euro, cu 1,6 miliarde euro mai mare decât în perioada precedentă".
Din datele furnizate de Departamentul de Comerţ Exterior (DCE) rezultă că „cea mai mare contribuţie la creşterea exportului au avut-o produsele industriilor constructoare de maşini şi electrotehnică, cu un plus de 2,8 miliarde euro sau 12% faţă de anul 2015, în timp ce importurile din această categorie au totalizat, în primele 11 luni din 2016, 24,98 miliarde euro, cu 8,7% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2015. Industria auto, cu toate activităţile conexe, reprezintă aproape jumătate din comerţul internaţional al ţării noastre, iar partea cea mai bună e că avem excedent la balanţa acesteia, adică exportăm mai mult decât importăm, cu un plus în primele 11 luni de aproape 1,3 miliarde euro.
O creştere semnificativă la export s-a înregistrat şi la produsele agroalimentare, de 3,4%, adică 183,1 milioane euro, ajungând până la 5,63 miliarde euro.
Importurile din aceste produse au crescut însă cu 10,4% şi au ajuns la 5,99 miliarde euro ceea ce dă un deficit de circa 360 milioane euro. Chiar dacă există mărfuri alimentare care nu se produc în ţara noastrăşi sunt obligatoriu importante, această categorie tot nu ar trebui să se afle pe deficit având în vedere că România este un producător important de alimente".
La Industria lemnului, hârtiei şi a mobilei au avut loc creşteri de 1,3%, dar şi importurile au urcat cu 16,6%, însă s-a rămas totuşi pe excedent. Cel mai mare deficit s-a înregistrat la produsele industriei chimice şi de mase plastice, din care s-au exportat 4,75 miliarde de euro, cu 0,98% mai puţin decât în 2015, în timp ce importurile au fost de 10,8 miliarde de euro, cu 7% mai mari decât în anul anterior. „Deficitul acestei categorii este de 6,05 miliarde de euro, adică 60% din deficitul comercial". Deficit important s-a înregistrat şi la categoria metale comune şi la articolele realizate din acestea. Toate aceste minusuri din industria chimică sunt rezultatul distrugerii, în mare parte, a acesteia, care e foarte greu de refăcut.
La deficitul înregistrat în anul trecut a contribuit categoria produselor minerale, şi a produselor industriei textile cu importuri mai mari decât exporturile, prin care s-a acoperit cererea pieţei interne.
Comerţul exterior al României se realizează în majoritate cu statele europene (adică cu cele 27 din UE), cu o pondere de 85,6% din totalul exportului şi cu 88,9% din cel al importurilor. Germania ocupă locul întâi, fiind principalul partener atât în comerţul exterior (21,7%) şi cu 20,6% la importuri. În Germania „s-au exportat, în primele 11 luni din anul trecut, produse în valoare de 11,5 miliarde de euro, cu un plus de 13,9% şi s-au importat produse în valoare de 12,77 miliarde de euro, cu un plus de 11,1%, rezultând un deficit de 1,26 miliarde de euro". Italia se află pe locul doi ca partener comercial al României.
Din datele furnizate de Departamentul de Comerţ Exterior rezultă că deficitul comercial al României, înregistrat în 2016, a fost în creştere cu majoritatea partenerilor externi. Cel mai mare deficit fiind înregistrat în relaţia cu China (2,59 miliarde de euro), urmat de Polonia (cu 1,65 miliarde de euro), Olanda (cu 1,21 miliarde de euro), Austria (cu 939 milioane de euro), Turcia (cu 697,5 milioane de euro), Bulgaria, Spania etc. În schimb, cu Ungaria, Germania şi Cehia s-au înregistrat deficite comerciale mai mici, în primele 11 luni din 2016. Excedente s-au înregistrat cu Marea Britanie şi cu Franţa.
Din păcate, „anul trecut ne-a readus (României) un deficit comercial de aproape 10 miliarde de euro. Exportul nu a reuşit să crească suficient pentru a acoperi cererea de produse pe care nu le producem în ţară". De altfel, una dintre cauzele crizei din 2009 a fost chiar deficitul comercial foarte mare, situaţie care s-a corectat cu sacrificii plătite de populaţie, mai ales de bugetarii cărora li s-au tăiat salariile cu 25%. Şi acum deficitul şi inflaţia sunt în creştere. Ca urmare a faptului că plusul realizat de economie (la PIB) se obţine mai ales, pe seama consumului nu prin valoarea nou adăugată, ca urmare a creşterii productivităţii. Să sperăm că lucrurile vor merge spre bine şi că nu se va mai repeta criza din 2009.
