S-au spus prea multe lucruri despre importanţa albinelor în lanţul trofic, încât, la un moment dat, lumea se va întreba: de ce se acordă o atenţie atât de mare unui domeniu, în aparenţă, mai puţin important din sectorul zootehnic?
Dincolo de importanţa produselor apicole în hrana omului şi industria farmaceutică, albina este considerată un indicator al sănătăţii mediului înconjurător. Dispariţia familiilor de albine prin fenomenul depopulării, respectiv „Dispariţia Coloniilor de Albine, prescurtat CCD- Sindromul Colony Collapse Disorder", reprezintă o agresiune brutală asupra familiilor de albine, deocamdată fără nicio explicaţie logicăşi precisă, care se concretizează printr-o involuţie rapidă, de la familii puternice la familii depopulate sau chiar dispărute, iar ramele cu puiet şi hrană se găsesc în stup intacte. Fenomenul CCD a început să se manifeste şi în România. Cercetătorii ştiinţifici din domeniul apiculturii au tras un semnal de alarmă în SUA şi în Europa Occidentală. În Europa, anual dispar 20 la sută din stupi, în Franţa, Belgia, Olanda, Elveţia, Spania, Olanda. Drept urmare, academii de ştiinţe agricole, institute de cercetări acordă o atenţie deosebită fenomenului. În Ungaria s-a înfiinţat o comisie cu atribuţia de a studia fenomenul CCD, devenit îngrijorător. Experţi din ţările cu o apicultură dezvoltată cercetează serios cauzele care pun în pericol viitorul apiculturii, dar sunt rezervaţi în a da un verdict privind cauzele care provoacă fenomenul. La noi, deocamdată, se constată doar că în urma unei ierni vitrege şi a celui mai sărac an apicol din ultimii 60 de ani, multe familii de albine au dispărut. Sunt stupari care au pierdut toate familiile de albine. Prof. univ. dr. ing. Petre Iordache enumeră în Revista „România apicolă", din martie 2017, ipoteze privind cauzele dispariţiei familiilor de albine: parazitul extern Varroa destructor şi alţi paraziţi care atacă albinele melifere; parazitul intern Nosema apis şi Nosema ceranae; încălzirea globală cu schimbări climatice din zonele temperate, prin perioade lungi de secetă; apariţia întoxicărilor chimice din cauza polenului depreciat din cauza pesticidelor şi a neonicotinoidelor, care nu mai asigură rezistenţa albinelor pe timpul iernii; o alimentaţie deficitară de completare a rezervelor de hrană; pesticidele pot afecta memoria albinelor şi sistemul imunitar; radiaţiile electromagnetice pot perturba capacitatea albinelor de a se orienta, acestea se rătăcesc şi nu mai găsesc stupii de origine. Din păcate, în România autorităţile nu iau în considerare suficient fenomenul CCD şi nu se implică nicio instituţie în cercetarea fenomenului. Schimbările prea dese la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la ANSVA, sunt un factor care încurajează neglijenţa din acest domeniu. Să nu fie prea târziu când ne vom trezi! Apicultorii mureşeni au înaintat un memoriu Prefecturii judeţului Mureş, Ministerului Agriculturii, parlamentarilor mureşeni, prin care semnalau situaţia dramatică din sectorul judeţean apicol, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile din anul 2016. Totodată, s-a solicitat ajutor de minimis pentru hrănirile suplimentare şi acordarea unei subvenţii pe familia de albină, aşa cum, de altfel, se acordă celorlalte specii de animale. Prefectura judeţului Mureş a luat în serios apelul apicultorilor şi a înaintat Guvernului, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale solicitările apicultorilor mureşeni sub semnătura prefectului dr. Lucian Goga şi subprefect Nagy Zsigmond. Prin adresa nr.275148/28.02. 2017, semnată de secretarul de stat Dumitru Daniel Botănoiu, MADR comunică următoarele: „Apicultorii beneficiază de sprijin financiar prin măsurile cuprinse în Programul Naţional Apicol, elaborat de fiecare stat membru pentru o perioadă de 3 ani şi care se aprobă prin Decizie a Comisiei Europene, alocarea financiară se face 50 la sută de la bugetul UE şi 50 la sută din bugetul naţional. Măsurile de sprijin financiar în Programul Naţional Apicol 2017-2019 vizează: achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei; decontarea achiziţionării de stupi/ cutii în vederea înlocuirii stupilor uzaţi în urma deplasării în pastoral; accesarea de accesorii apicole: colector de polen, colector de propolis, uscător polen, încălzitor miere; achiziţionarea de către ANSVA a unor echipamente pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii şi a produselor apicole şi determinarea zonei geografice de provenienţăşi autenticităţii mierii; achiziţionare de mătci sau familii de albine; achiziţionarea de maturator, centrifugă, topitor de ceară cu abur inox prin intermediul cooperativelor. Accesarea măsurilor şi depunerea dosarelor la APIA se poate face direct sau de către formele asociative. Neacordarea de sprijin financiar familiilor de albine se justifică prin faptul că formele asociative apicole şi nici apicultorii nu a depus în timp informaţii privind situaţia desfăşurării fenomenelor meteorologice şi o evaluare detailată a pagubelor produse. De menţionat că ACA Mureş a depus la timp documentaţia solicitată privind efectele meteorologice nefavorabile din anul 2016. Se pare că Guvernul României, supus Comisiei Europene, îşi justifică neputinţa prin Directivele Uniunii Europene. Este adevărat că apicultorii beneficiază în cuantum de 18 lei/familia de albine subvenţionarea ratei accizei pentru motorina utilizată în pastoral, iar prin PNDR pentru perioada 2015-2020 se pot accesa fonduri europene prin submăsurile 6.1;6.3;4.1;4.2. - Sprijin pentru investiţii în prelucrarea/ comercializarea şi/sau dezvoltarea de produse agricole. Prin Legea nr.383/2013 se atribuie gratuit de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de administratorii terenurilor agricole sau silvice suprafeţele de teren pentru vatra de stupină, în locuri accesibile, şi nu vor fi mai mici de 5 mp pentru fiecare familie de albine şi 50 mp pentru pavilioane; autorităţile publice locale sunt obligate să asigure gratuit vetre de stupină temporare sau permanente, pe baza autorizaţiilor de stupărit pastoral; prin derogare de la prevederile art. 263 din Legea nr. 571/2003 este scutită taxa asupra mijloacelor de transport autopropulsate înregistrate în circulaţie, care efectuează transportul stupilor în pastoral; TVA redus la 9 la sută pentru comercializarea de miere naturală; scutirea impozitului pentru mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral, conform art. 469 alin (1), lit i) din Codul fiscal.
Am enumerat măsuri dispuse de autorităţile României pentru încurajarea stupăritului, dovadă că îngrijorările privind Sindromul Dispariţiei Familiilor de Albine a început să-i îngrijoreze şi pe vremelnicii guvernanţi ai României. Prea puţin!
