BOZIAŞ, SAT ISTORIC, CARTIER AL MUNICIPIULUI TÂRNĂVENI

Distribuie pe:

Mi se pare important să cunoaştem Universul care ne-a format, să ştim de unde venim şi încotro ne îndreptăm, adică să ne cunoaştem istoria locului şi ţării în care ne-am născut, am trăit şi am muncit. Marele nostru istoric Nicolae Iorga spunea: „Ca să ştii cine eşti şi cine vei fi, trebuie mai întâi să ştii cine ai fost, subliniind că cine nu are istorie nu are niciun viitor." În şirul de sate care au apărut pe valea Târnavei Mici, în urmă cu secole, unul dintre satele cele mai strălucite şi mai şlefuite de timp este Boziaşul, cu adânci rădăcini înfipte în istorie. De-a lungul timpului, localitatea şi-a păstrat farmecul de sat cu oameni aprigi, frumoşi, harnici şi muncitori care îşi păstrează tradiţiile şi astăzi, însă urmează şi cursul firesc al modernismului asemeni altor sate, comune şi oraşe din ţară, fără să-şi uite trecutul şi obiceiurile, adevărate comori, oferind o radiografie fascinantă a ţării, traiul şi locurile de altă dată pe aceste plaiuri.

Boziaşul, devenit cartier al municipiului Târnăveni din anul 1964, reprezintă vechiul sat în care vestigiile arheologice din secolele XV-XVI, descoperite în această zonă, dovedesc existenţa vieţii pe aceste meleaguri încă din paleolitic. Satul este atestat documentar anterior chiar municipiului Târnăveni (1278), mai precis în anul 1260, prin Bulla Papală a aceluiaşi an în care papa mulţumeşte credincioşilor ce au dat ajutor celor înfometaţi şi năpăstuiţi de o cruntă şi devastatoare secetă (1258). Pe aceste locuri (1466) este menţionat cneazul obştesc Filip, iar la 1507 cneazul obştesc Ştefan, că mica nobilime locală cu averi şi numeroase pământuri preocupată mereu de îmbogăţire, dar şi pentru dezvoltarea satului şi ocrotirea locuitorilor săi. Oameni simpli la vorbă, dar generoşi cu inima, rămaşi cu aceleaşi trăsături de caracter până în zilele noastre.

Istoria satului Boziaş, foarte aproape de Târnăveni, este simplă, dar foarte bogată:

• În timpul marii răscoale de la 1784-1785, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, ţărani şi locuitori ai Boziaşului, adepţi înfocaţi, revoluţionari, iubitori de neam şi libertate, au întocmit şi pus în mişcare un important PROGRAM anti-feudal al iobăgimii cuprinzând desfiinţarea iobăgiei, respectării drepturilor tuturor naţionalităţilor şi limbilor din Transilvania, precum şi egalitatea deplină, politica şi civilă în drepturi a tuturor cetăţenilor din acest spaţiu.

• Oamenii din Bozias caracterizaţi de un foarte înalt spirit patriotic şi civic, devotaţi cu trup şi suflet vatrei strămoşeşti, împreună cu preotul Gheorghe Oprean din Suplac, au alcătuit o importanţă delegaţie oficială din Sânmartin şi Boziaş, delegaţie care a participat cu mare entuziasm şi cu multă însufleţire la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918 de la Albă Iulia. Din această numeroasă delegaţie, printre alţii au făcut parte: Romul Boilă (1881-1946) avocat; Ioan Rades (1876-1952) director la Banca „Albină"; Marţian Calutiu (1883-1940) locotenent; Laurenţiu Pascu (1867-1920) protopop greco- catolic; Ana Coman (1889-1952) reprezentând femeile române din Comitatul Târnava Mică; Leontina Costea (1891-1952) reprezentând femeile din Boziaş; Ana Boilă (1896-1972) şi Eugenia Săbău (1875-1960) şi alţii. Mult mai târziu, însoţitorul, prietenul şi sfetnicul lor, preotul Gheorghe Oprean a devenit protopop al Protopopiatului Ortodox din Târnăveni, cunoscut luptător pentru unitate naţională, cel care în toamna aceluiaşi an, la Viena, în calitate de preot căpitan, a fost secretarul „Senatului Central al ofiţerilor şi soldaţilor români din Ardeal, Banat şi Bucovina", ulterior, realizatorul Bisericii Ortodoxe din Târnăveni. Trist, dar adevărat (…), mormântul acestuia „nu mai spune nimic". Se află în cimitirul Târnăveniului, pustiit, neîngrijit şi bătut de vânturi!

• Paşoptistul Vasile Moldovan (1824-1895), tribun al lui Avram Iancu, cel care a urmat cursurile Seminarului teologic de la Blaj, avându-i că profesori pe Timotei Cipariu şi Aron Pumnul, prefect al legiunii a III-a, a trăit şi a locuit ultimii 40 de ani din cariera administrativă şi din viaţă, aici, la Bozias. A luat parte la Revoluţia din 1848-1849 ca prefect de legiune (Mureş şi Târnava Mică), a sprijinit Proclamaţia Adunării Generale a Tuturor Românilor din Transilvania din 30 aprilie 1848, redactată de Aron Pumnul, chemând iobagii, indiferent de confesiune, la luptă pentru eliberare şi drepturi civile. Se remarcă cu putere revoluţionară la Conferinţa de la Zlatna, prezidată de Avram Iancu, cu participarea lui Nicolae Bălcescu.

În anul 1851 Vasile Moldovan devine adjunct al Comisarului Cetăţii de Baltă pentru ca între anii 1867-1872, să fie vicecomite al districtului Cetatea de Baltă şi apoi preşedinte al sedriei orfanale Târnăveni timp de 19 ani. Şcoala din Boziaş a fost ctitorită de Vasile Moldovan la data de 1.10.1868, în prezent denumită Şcoala Gimnazială „Vasile Moldovan". În parcul şcolii străjuieşte maiestuos statuia eroului. Casa în care a locuit tribunul a devenit casă memorială.

• Anul 1918 marchează istoria Fabricii de Geamuri din Boziaş „Ardeleana" din punct de vedere economic, de mare interes local şi naţional, prin fabricarea unei foarte mari game de produse din sticlă, la intern şi la export, în principal geam tras. Modernizarea fabricii adusă la înalte performanţe a avut loc în perioada 1965-1975. După anul 1989, spre marele regret al bozieşenilor, celor din Târnăveni şi împrejurimi, activitatea acesteia a fost din ce în ce mai restrânsă, divizată în două societăţi comerciale complet separate „Gecsat" şi „Omega" care se zbat din greu pentru supravieţuire. Şi totuşi, (…) Boziaşul rămâne un cartier cimentat aidoma unei adevărate familii creştine, cartier al esenţelor pozitive.

 

Lasă un comentariu