În viaţă e bine să nu ai multe visuri

Distribuie pe:

Această poveste se găseşte în tradiţia sufită şi sună precum urmează:

Trei călători, care făcuseră împreună cale lungă şi grea, s-au împrietenit. Împărţeau astfel şi bucuriile şi durerile. Pe când străbăteau un deşert şi-au dat seama că nu mai aveau decât o pâine şi o jumătate de ploscă cu apă. Cine avea să mănânce pâinea şi să bea apa putea să scape cu viaţă din această grea încercare. A început să-i roadă îndoiala. Au încercat să împartă pâinea şi apa, dar s-au lăsat repede păgubaşi, pentru că era prea puţin.

La căderea nopţii, cu maţele chiorăind, s-au hotărât să se întindă şi să doarmă. Când se vor trezi, fiecare va povesti ce a visat. Cel care a visat cel mai frumos, are să găsească răspunsul. Zis şi făcut. A doua zi dimineaţa, când s-au sculat, soarele strălucea deasupra deşertului.

- Iată ce am visat eu, a spus primul călător. Mergeam încet prin nişte ţinuturi nespus de frumoase, peste care domnea liniştea şi pacea. Am întâlnit acolo un bărbat cu ochi scânteietori, care mi-a părut întruchiparea înţelepciunii şi care a spus: pâinea ţi se cuvine ţie, pentru viaţa pe care ai trăit-o şi pentru cea pe care o vei trăi de-acum încolo, fiindcă şi una şi alta sunt vrednice de cinstea oamenilor.

- Ce ciudat! a strigat al doilea călător. Eu am văzut în vis tot ceea ce am trăit, am văzut şi ceea ce mi-e dat să trăiesc de acum încolo, iar în această viaţă viitoare, care încă nu a început, am întâlnit un bărbat cunoscut, care mi-a spus: pâinea ţi se cuvine ţie, mai înaintea tovarăşilor tăi, pentru că tu eşti cel mai învăţat şi cel mai răbdător. Soarta te-a ales ca să fii în fruntea altor oameni. Trebuie să te hrăneşti cum se cuvine.

Cel de-al treilea călător a spus, la rândul său:

- Eu n-am visat nimic. N-am văzut nimic, nici n-am auzit nimic, nici n-am spus nimic. Nu mi-am văzut nici trecutul, nici viitorul. Nici un înţelept nu mi-a vorbit. Dar am simţit o prezenţă atotputernică, neînfrânată, care m-a îndemnat să mă scol, să iau pâinea, să iau apa, să mănânc pâinea şi să beau apa. Aşa am şi făcut.

Lasă un comentariu