Există cazuri rare, în care tumora colorectală primară rămâne „mută" clinic, iar pacientul se prezintă la medic cu leziuni secundare - hepatomegalie (ficat mărit), icter sclerotegumentar, dureri osoase, fracturi patologice, tromboflebitele paraneoplazice superficiale migratorii, leziuni pleuro-pulmonare, ascită (apă în abdomen).
TESTE ŞI INVESTIGAŢII
1. Evaluarea loco-regională începe cu realizarea tuşeului rectal, care detectează o tumoare situată la 8 cm de anus.
2. Colonoscopia este explorarea cea mai fidelă, precum şi recoltarea de biopsii.
3. Clisma baritată
4. Ecografia endorectală
5. Radiografia abdominală (sediul principal al metastazelor este ficatul)
6. C.T. (tomografie computerizată)
7. Colonoscopia virtuală (PET - CT), care este o tomografie cu emisie de pozitroni şi este utilă în identificarea recidivelor.
8. Testul fecal pentru hemoragii oculte (testul Gregersen) detectează existenţa sângelui la nivelul materiilor fecale, aflat în cantităţi prea mici pentru a putea fi depistat cu ochiul liber. Este fals negativ, adică nu depistează cancerul dacă acesta nu sângerează pe durata de efectuare a testării. În cazul polipilor adenomatoşi, care sunt precanceroşi, testul este de multe ori negativ.
9. Nivelul antigenului carcino-embrionar
10. Irigoscopia este din ce în ce mai recomandată, acum, când sunt accesibile metode mai noi, mai moderne, mai confortabile, mai exacte şi mai eficiente pentru un diagnostic cert.
Cea mai recomandată conduită despre cel mai adecvat test de screening al cancerului colorectal, pentru fiecare persoană în parte, este luarea unei decizii informate în urma consultului interclinic cu medicul gastroenterolog. Screeningul se recomandă persoanelor peste 50 de ani, cu istoric personal şi familial.
În funcţie de gradul de diferenţiere al tumorilor adenocarcinomatoase, cancerul colorectal se clasifică în: 1) bine diferenţiate; 2 )slab diferenţiate.
Complicaţiile constau în: 1) obstrucţie (oprirea tranzitului intestinal); 2) perforaţie intestinală; 3) hemoragie fulminantă.
TRATAMENT
Tratamentul chirurgical rămâne singurul cu viză curativă. În stabilirea tratamentului chimio şi radioterapie, decizia se ia într-o echipă multidisciplinară reprezentată de medicul oncolog. Strategia terapeutică depinde de stadiul bolii la momentul prezentării pacientului pentru iniţierea tratamentului. Obiectivele reflectă două direcţii principale: fie intervenţia curativă, în cazul bolii localizate, fie abordarea paliativă a bolii metastatice.
Stadiile I, II şi III sunt considerate potenţial curative, iar gestul terapeutic se face în scopul de a eradica eventualele micrometastaze. În funcţie de extensia bolii şi de originea tumorii - colon sau rect - la gestul chirurgical se adaugă chimioterapia adjuvantă (tumori ale colonului) sau radiochimioterapia tumorii rectale. Cea mai mare parte a pacienţilor cu cancer colorectal stadiul IV nu sunt consideraţi curabili şi beneficiază de tratament paliativ cu scopul de a ameliora simptomatologia, de a preveni complicaţiile bolii şi de a prelungi supravieţuirea. În cancerul colorectal stadiul IV chimioterapia reprezintă principala opţiune terapeutică. Tratamentul pacienţilor cu cancer colorectal metastatic trebuie să urmărească câteva obiective principale: prelungirea supravieţuirii, ameliorarea simptomelor determinate de tumoră, oprirea progresiei tumorale, ameliorarea calităţii vieţii.
Rolul chirurgiei laparoscopice în tratamentul neoplaziilor colorectale este un subiect de mare actualitate.
Recidiva cancerului colorectal este de numai 50% la cinci ani.
PROFILAXIE
Aplicarea unui program de screening şi alegerea unui stil de viaţă sănătos constituie cele mai bune metode curente preventive de reducere a riscului apariţiei cancerului colorectal. Urmează prezentarea unor măsuri de reducere a riscului bolii, şi anume: consumul de alimente cu un conţinut crescut de cereale integrale, de fructe şi vegetale (fibre), consumul crescut de varză, conopidă, aport crescut de calciu din lapte degresat, somon, suplimente de calciu cu vitamina D, aport redus de grăsimi, unt, carne roşie, limitarea alimentelor prăjite (deoarece uleiul, care conţine acidul oleic, se transformă în acroleină, care este un produs cancerigen), evitarea alimentelor afumate sau sărate, efectuarea de exerciţii fizice cu regularitate, aport zilnic de aspirină calcică tamponată, în doză redusă, sau alte antiinflamatoare nesteroide, şi aceasta, numai la recomandare medicală personalizată, ştiut fiind faptul că există bolnavi, iar nu boli, ca atare se impune o terapie individualizată.
Ca să închei pe un ton optimist, gândirea pozitivă este foarte importantă şi, conform dictonului: „Medicul te ajută, Providenţa te vindecă".
