Cinci români dintr-o sută sunt depresivi

Distribuie pe:

Marcată la 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii a avut ca temă, în acest an, Depresia şi bolile mintale, temă plasată sub îndemnul: Să vorbim despre depresie cu răbdare, curaj şi speranţă!

Potrivit raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru anul 2015, la nivel mondial aproximativ 350 de milioane de oameni (4,4% din populaţia globului) suferă de depresie, din care 40 de milioane sunt europeni.

Riscul apariţiei depresiei devine mai mare în ultimele perioade ale vieţii, boala fiind de două până la de trei ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi. Depresia creşte riscul tulburărilor de anxietate, al consumului de medicamente sau alte substanţe, dar şi al unor boli precum diabetul şi bolile de inimă.

Deşi este foarte frecventă şi poate afecta pe oricine, în orice etapă a vieţii, oamenii vorbesc cu mare greutate despre această boală deoarece stigmatizarea din jurul bolilor psihice, inclusiv depresia, rămâne o barieră pentru oamenii care caută ajutor, în întreaga lume.

Depresia poate fi prevenită şi tratată dacă este identificată la timp, dar, pentru că boala rămâne într-un con de umbră, cel puţin 75% din totalul persoanelor care suferă  de depresie majoră  nu primesc tratament adecvat, arată acelaşi studiu al OMS.

Depresia este o afecţiune care, de cele mai multe ori, este negată, ascunsă, şi, de aceea, insuficient diagnosticată şi tratată. La nivel mondial, aproape 800.000 de persoane se sinucid, anual, suicidul fiind a doua cauză de deces în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani.

Potrivit OMS, sunt ţări în care doar 1 din 10 oameni afectaţi de depresie primesc tratament, în principal din cauza accesului redus la îngrijiri medicale de specialitate, dar şi a fricii de a fi stigmatizaţi în societate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de dizabilitate, imediat după afecţiunile cardiovasculare.

În România prevalenţa depresiei în anul 2015 a fost de 931.842 de cazuri, reprezentând 5% din populaţia

ţării. Se apreciază că această rată este scăzută comparativ cu majoritatea statelor europene, fapt ce poate fi pus pe seama unei deficienţe în identificarea acestei afecţiuni psihice în ţara noastră.

Depresia este definită ca o boală caracterizată prin tristeţe persistentă şi pierderea interesului pentru activităţi făcute, în mod normal, cu plăcere, manifestări asociate cu incapacitatea de a realiza sarcinile cotidiene, timp de cel puţin două săptămâni.

Semnele şi simptomele constau în: pierderea energiei, schimbarea apetitului, tulburări de somn, nelinişte, indecizie, reducerea concentrării, sentimente de inutilitate, vinovăţie, disperare, gânduri de auto-vătămare sau sinucidere. Este descrisă şi tulburarea afectivă bipolară, un tip de depresie ce constă în apariţia de episoade maniacale şi depresive, separate de perioade de echilibru. Episoadele maniacale includ iritabilitate sau hiper-activitate, discurs precipitat, stimă de sine crescută şi nevoie scăzută de somn.

În rândul factorilor de risc se numără: istoric de depresie sau tulburare afectivă în familie, evenimente traumatice (deces în familie, abuz, abandon, despărţire, divorţ, violenţă), abuzul de droguri sau alcool, lipsa unei relaţii interpersonale apropiate, dezavantaje socio-economice, şomajul, sărăcia, nivelul scăzut al educaţiei, boli cronice ş.a.

„Să-i ajutăm pe cei depresivi, să le fim aproape, să le dăm o mână de ajutor, să-i îndrumăm spre medic, să nu îi izolăm, să nu îi marginalizăm. Depresia poate fi o boală ca oricare alta. Să vorbim despre ea cu răbdare, curaj şi speranţă. Să înţelegem că un prim pas pentru reuşita tratamentului este chiar recunoaşterea şi acceptarea bolii", spune preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, într-un mesaj dat publicităţii cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii.

În ce priveşte legislaţia, în România, promovarea sănătăţii mintale este reglementată prin Legea nr. 287/2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, republicată în 2012 şi implementată prin Ordinul MS 488/2016, precum şi prin Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică, implementat de Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog din Ministerul Sănătăţii. (surse: - CMR, DSP, mayoclinic.org)

Lasă un comentariu