La Conferinţa Naţională de Medicina Familiei, desfăşurată la începutul acestei luni, în Bucureşti, peste 70 de reprezentanţi ai asociaţiilor judeţene de medicina familiei au adus un mesaj extrem de tensionat din toate zonele ţării, exprimând nemulţumirea profundă pentru nepăsarea vădită a guvernanţilor şi dispreţul cu care este tratat întregul segment al medicinii primare, ajuns la un nivel inacceptabil.
„Dezinformarea populaţiei privind creşterile veniturilor din medicină nu mai poate fi tolerată. Statul român pretinde că medicina este o prioritate, în timp ce atenţia se îndreaptă exclusiv spre medicii din sistemul bugetar. În realitate, medicii nebugetari, mai bine de două treimi din medicii ţării, nu se regăsesc în măsurile anunţate!
În spitale, lucrează aproximativ 13.000 de medici din aproximativ 45.000, câţi mai are această ţară. Însă, în România, mai lucrează şi 11.800 de medici de familie, câteva mii de medici în ambulatorul de specialitate, plus asistenţii medicali din cabinetele tuturor. Chiar dacă politica guvernelor ultimului deceniu a fost teoretic aceea de a folosi mai judicios serviciile spitaliceşti şi de a stimula asistenţa medicală primară şi ambulatorie, în realitate s-au înregistrat progrese nesemnificative până în prezent în ceea ce priveşte punerea în practică a acestor obiective.
În ciuda demersurilor repetate făcute la toate nivelurile decizionale de către organizaţiile naţionale reprezentative ale medicilor de familie, acestea au fost ignorate, ca şi cum 25% din medicii şi asistentele din România nu fac parte din sistemul public de sănătate şi nu oferă tot servicii de interes public. Aşa-zisa creştere cu 8% a finanţării în asistenţa medicală primară nu acoperă nici măcar plăţile utilităţilor, nicidecum o suplimentare a veniturilor personalului medical! Suntem împinşi la emigrare? Cine va mai asigura medicina în mediul rural şi zonele izolate ale României?", se întreabă reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), într-un comunicat de presă.
Aceeaşi sursă afirmă că, la nivelul cabinetelor de medicina familiei şi în centrele de permanenţă se rezolvă 80% dintre nevoile medicale uzuale ale populaţiei. Numai în anul 2014, din totalul de 140.628.522 de servicii medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, 79,32% au fost efectuate de medicul de familie, 15,82% în ambulatoriu şi 4,86% în spitale. Strategia de sănătate 2014 - 2020 se referă la dezvoltarea serviciilor medicale din asistenţa primară, însă nimic nu se întâmplă în realitate. Asistenţa primară nu este încurajată, nu există facilităţi, iar procentul alocat acesteia rămâne ridicol, sub 6%, motive pentru care medicii de familie solicită redresarea urgentă a situaţiei.
